Nazare: Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni. Dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, de la 5,31% în perioada similară a anului trecut, ajungând la 78,3 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în 2025, potrivit analizei prezentate de fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Acesta avertizează însă că presiunile asupra bugetului rămân ridicate, în special din cauza costurilor cu dobânzile și a obligațiilor financiare deja asumate.

„Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare”, a transmis Nazare.

Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026. Investițiile au depășit 107 miliarde de lei

Bolojan îl acuză pe Grindeanu că se comportă ca „premier de facto” și pregătește un eșec bugetar: „Ori nu înțelege nimic, ori își fabrică scuzele”

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Ministrul a subliniat că dinamica mai rapidă a încasărilor contribuie la reducerea deficitului, dar a atras atenția că menținerea tendinței depinde și de controlul cheltuielilor.

Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar cele din contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut.

Investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei

Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

Potrivit lui Nazare, fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest an, reducând presiunea asupra bugetului național. Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Validarea acestora de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțării proiectelor.

Ministrul a avertizat că sumele alocate sau solicitate nu reprezintă automat bani încasați și că nevalidarea unor finanțări ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate”, a explicat Nazare.

Acesta a precizat că a solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și obligațiile de plată, pentru ca deciziile bugetare să fie luate pe baza costurilor și a surselor de finanțare certe.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei

Costurile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit analizei, creșterea acestor cheltuieli reduce resursele disponibile pentru investiții și servicii publice. În plus, statul trebuie să gestioneze obligații financiare importante, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, solicitări de decontare pentru schemele de compensare a energiei și presiuni de finanțare în sistemul de sănătate.

Nazare a atras atenția și asupra angajamentelor pentru investiții care depășesc creditele bugetare disponibile, subliniind că obligațiile asumate în prezent generează costuri și în anii următori.

Bugetul pentru 2027, construit în funcție de resursele disponibile

Ministrul Finanțelor a arătat că atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul și să acopere obligațiile deja asumate, inclusiv cheltuielile permanente, investițiile aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis Nazare.

Acesta a susținut că noile cheltuieli trebuie fundamentate pe surse de finanțare sigure, iar proiectele de investiții trebuie evaluate în funcție de stadiul real al lucrărilor și de capacitatea de finanțare.

„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, a subliniat fostul ministru.

Nazare a avertizat că România trebuie să evite derapajele fiscale care ar putea afecta credibilitatea financiară a țării și ar putea conduce la costuri mai mari de împrumut pentru stat și companii.

„Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a mai transmis ministrul, precizând că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor care susțin dezvoltarea pe termen lung.