„A sunat sau nu Lia?”. Buzoianu dezminte acuzațiile lansate de Intotero și PSD la adresa sa și contraatacă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Fosta ministră a criticat-o pe succesoarea sa, Natalia Intotero, și a acuzat PSD că își atribuie meritele pentru proiecte care erau deja aproape finalizate. „Munca lăsată la 98% este deblocată miraculos”, spune Diana Buzoianu, într-o conferință de presă.

Numirea directorului Apele Române și controalele la balastiere

Referitor la numirea lui Doru Cazan la conducerea Administrației Naționale „Apele Române”, Buzoianu a precizat că acesta a ocupat funcția în urma unui concurs.Cazan a invocat succesiv probleme medicale pentru a nu se prezenta la muncă timp de patru luni, revenind după preluarea conducerii Ministerului Mediului de către Natalia Intotero, a precizat fosta ministră a Mediului,

„Diferența între mine și PSD este că eu nu dau cec în alb nimănui. Adică, s-a descurcat bine la răspunsurile teoretice, apoi a făcut niște scheme pentru oamenii de la PSD. După ce a descoperit un prejudiciu de 20 de milioane de lei la Olt, din cauza unei balastiere ilegale ce nu fusese verificată, domnul Cazan a numit-o pentru încă trei luni exact pe doamna director care nu verificase. În plus, în momentul de față, inspectorii de la Jiu care au controlat balastierele de la Olt legate de baroni PSD au mașinile blocate și nu mai pot să le folosească în controale”, a declarat Buzoianu.

Ce făcea Ministerul Mediului cu avionul de 20 de milioane de lei. Explicația Dianei Buzoianu

Un contract pentru un avion de 20.000.000 de lei, găsit pe masa Ministerului Mediului. Natalia Intotero a anunțat că blochează achiziția

Buzoianu susține că hotărârea de guvern privind radarul balastierelor era aproape finalizată

Fosta ministră a explicat că, pentru funcționarea Radarului balastierelor, este necesară adoptarea unei hotărâri de guvern care să stabilească funcțiile aplicației și procedurile interne de utilizare.

Potrivit acesteia, documentul nu putea fi finalizat înainte de recepționarea versiunii finale a aplicației, însă proiectul hotărârii era deja redactat în proporție de 90%, fiind necesare doar câteva modificări înainte de lansarea în dezbatere publică.

„Doamna Intotero, în loc să pună în dezbatere publică hotărârea de guvern care mai avea nevoie de câteva cuvinte, a trimis Corpul de control ca să verifice dacă este nevoie sau nu de o hotărâre de guvern ca să funcționeze această aplicație. Or, asta este genul de întrebare pentru care ar fi putut să primească un răspuns de la un funcționar public în 5 minute”, a afirmat Buzoianu.

„Poate știe ce va decide ÎCCJ în ianuarie 2027”

În privința reorganizării Romsilva, Diana Buzoianu a susținut că Ministerul Mediului a câștigat deja, în primă instanță, procesul intentat de sindicaliști pentru suspendarea hotărârii de reorganizare.

Dosarul se află în apel, iar următorul termen la Înalta Curte de Casație și Justiție este programat în ianuarie 2027.

„Există două variante. Prima, doamna Intotero e venită de prea puțin timp și nu a apucat încă să afle informațiile din minister. A doua, dacă doamna Intotero este atât de sigură că această hotărâre este blocată, poate știe ce va decide ÎCCJ în ianuarie 2027. Cred că trebuie să ne punem cu toții întrebarea dacă a sunat sau nu Lia”, a declarat fosta ministră.

Buzoianu a mai precizat că reorganizarea Romsilva a fost realizată în urma unui audit de specialitate, iar scenariul care prevedea existența a 19 direcții silvice se număra printre primele trei variante identificate de auditori.

Neregulile de la ANM

Un alt subiect abordat a fost situația de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Diana Buzoianu a afirmat că a dispus un control la ANM în luna iulie, iar în august, după această măsură, directoarea instituției a inițiat un audit. Potrivit fostei ministre, existența unor nereguli era cunoscută încă din noiembrie 2025, în urma unui e-mail transmis de un avertizor de integritate.

„Este povestea clasică «Ba știau toți!». Mă bucur pentru doamna Mateescu că are o platformă și din partea Ministerului Mediului să acopere sutienele de lux cumpărate și achizițiile directe date cu dedicație la două firme care aveau cu totul și cu totul alt obiect de activitate, dar adevărul totuși trebuie să fie spus. Autoritățile trebuie să-și facă treaba”, a precizat Buzoianu.

Autostrada Sibiu-Pitești și Spitalul Pitești. Proiecte pe care Intotero le-ar fi preluat aproape finalizate

Fosta ministră a contestat și afirmațiile privind deblocarea acordului de mediu pentru Autostrada Sibiu-Pitești.

Potrivit acesteia, Ministerul Mediului lucra de mai multe luni la documentație, iar CNAIR a transmis abia în ultimele zile actele suplimentare necesare pentru continuarea procedurii.

„Munca lăsată la 98% este deblocată «miraculos»”

„Este frumos întotdeauna să vezi, plecând din minister, cum munca lăsată la 98% este deblocată «miraculos» de cei care au venit după. Noi am lăsat o procedură în desfășurare care își urma efectiv cursul. Mă bucur că doamna Intotero a decis să nu blocheze și a numit asta că a deblocat situația cu totul”, a arătat Buzoianu.

Aceasta a oferit explicații și în privința Spitalului Pitești. Buzoianu a precizat că, pe 16 septembrie, a avut o audiență cu administratorul public al orașului, Gelu Tofan, care a prezentat documentele suplimentare necesare.

„Ordinul a fost pus pe traseu, iar astăzi doamna Intotero se poate lăuda că l-a și semnat, că a rezolvat, deși acum câteva zile ea probabil habar n-avea de subiectul acesta. Mă bucur întotdeauna să văd proiecte finalizate chiar și cu povești senzaționaliste”, a declarat Buzoianu.

Planul de management al Deltei Dunării și SUMAL 3.0

Diana Buzoianu a respins și afirmația Nataliei Intotero potrivit căreia planul de management al Deltei Dunării nu ar fi fost trimis spre avizare.

Fosta ministră susține că documentul fusese deja transmis instituțiilor competente și primise aproape toate avizele necesare înainte ca Natalia Intotero să preia conducerea ministerului.

O situație similară ar exista și în cazul SUMAL 3.0. Potrivit Dianei Buzoianu, hotărârea de guvern fusese semnată și trimisă spre avizare, primind deja o parte dintre avize.

Ministerul Justiției ar fi formulat însă observații privind imposibilitatea adoptării unor politici publice noi de către un guvern interimar.

Buzoianu respinge acuzațiile că nu au fost realizate lucrări la Barajul Paltinu

Referitor la situația barajului Paltinu, fosta ministră a afirmat că, în decembrie 2025 și la începutul anului 2026, au fost realizate intervenții la bazinul de apă curată și la conducta care îl conecta.

Potrivit acesteia, lucrările au permis gestionarea unei inundații produse în iunie 2026.

„Deci, este o minciună că nu s-ar fi făcut lucrări. S-au făcut lucrări la bazin și lucrările respective au rezistat în fața unei inundații, în iunie 2026. Mai mult decât atât, s-a și aprobat hotărârea de guvern cu privire la indicatorii tehnico-economici, 115 milioane de lei, ca să se poată face lucrarea complet, să nu mai fie doar câteva lucrări făcute în regim de urgență. De asemenea, au fost alocate prin hotărâre de guvern 32 de milioane de lei pentru asigurarea de surse alternative de apă în județul Prahova”, a declarat Diana Buzoianu.

Fondurile europene pierdute pentru baraje și diguri. Acuzații la adresa conducerii PSD de la Apele Române

Diana Buzoianu a abordat și problema fondurilor europene pierdute pentru proiectele de baraje, diguri și poldere.

Fosta ministră a susținut că a avertizat încă din primele săptămâni ale mandatului său asupra pierderii finanțărilor și a pus responsabilitatea pentru blocarea proiectelor pe seama conducerilor numite de PSD la Apele Române.

„Singurul proiect care s-a reușit să fie finalizat, cel din Oradea, s-a reușit pentru că reprezentanții din ABA Crișuri au cerut să gestioneze ei proiectul singuri. Adică, singurul loc în care s-a finalizat un proiect a fost fix locul în care conducerea PSD, pusă de PSD în funcție la Apele Române, nu s-a mai ocupat de acel proiect. Sigur, mi-ar fi plăcut și mie să fie toate județele acoperite, dar pentru asta ar fi trebuit ca PSD să nu numească în funcție în 2021, în 2022, în 2023, oameni care de fapt să blocheze proiectele la baraje și diguri”, a precizat Diana Buzoianu.