„O trezire politică globală”. Cum schimbă Generația Z politica, de la Asia la Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Cercetătorii au identificat cel puțin 25 de proteste la nivel mondial în care această generație a avut un rol important. Mișcările au obiective diferite, de la investiții mai mari în educație și locuințe accesibile până la combaterea crizei climatice și apărarea democrației, arată The Guardian.

„Generația Z se ridică”, a declarat Erica Chenoweth, politolog la Harvard Kennedy School. Aceasta consideră că o parte semnificativă a tinerilor s-a săturat să rămână deoparte în timp ce sistemele politice nu reușesc să răspundă așteptărilor lor.

De la Bangladesh și Serbia la protestele din Europa

Unele dintre primele mișcări care au atras atenția internațională au apărut în Asia și Africa. În 2024, studenții din Dhaka, Bangladesh, au declanșat proteste împotriva unei legi privind cotele de angajare, care s-au transformat rapid într-o mișcare împotriva guvernării tot mai autoritare a premierului Sheikh Hasina.

Alegerile de la jumătatea mandatului lui Trump. Cum ar putea o victorie a democraților să schimbe politica SUA față de Europa și Ucraina

Protestele elevilor au fost reluate în Franța, după vacanța de două săptămâni. Manifestațiile sunt însă de amploare redusă

Două luni mai târziu, Hasina a demisionat și a fugit din țară cu elicopterul, după ce protestatarii au forțat-o să plece.

În Serbia, studenții au condus o altă mișcare de protest, contestând un guvern acuzat că și-a consolidat controlul asupra presei și a ocupat instituțiile cu persoane loiale partidului. La sfârșitul lunii octombrie, mișcarea studențească a ajuns din stradă în instituțiile politice, iar Aleksandar Vučić a fost înlăturat în urma alegerilor, punând capăt celor 14 ani de guvernare ai partidului său.

În ultimele săptămâni, protestele conduse de tineri s-au extins și în Europa. În Franța, elevii au cerut condiții mai bune în școli, în timp ce în Spania tinerii au instalat corturi pentru a cere locuințe accesibile. În Germania, mii de persoane au protestat față de costul vieții și au cerut investiții în educație, sănătate și măsuri climatice.

Rețelele sociale, instrument de mobilizare

Un element care diferențiază mișcările actuale este infrastructura de mobilizare. TikTok și X amplifică nemulțumirile, în timp ce serverele Discord și grupurile de mesagerie permit organizarea descentralizată a protestelor.

În Brazilia, mobilizarea online a contribuit la revenirea lui Luiz Inácio Lula da Silva și la câștigarea alegerilor prezidențiale de luna trecută. După ce Lula a pierdut primul tur în fața senatorului de dreapta Flávio Bolsonaro, studenții de la Universitatea Federală Fluminense au organizat un marș în sprijinul acestuia, declanșând acțiuni similare în alte zone ale țării.

Ulterior, deputatul André Janones, un aliat al lui Lula, a creat un canal WhatsApp numit „Armata lui Lula”, care a atras milioane de persoane interesate să distribuie conținut în sprijinul candidatului.

La victoria sa, Lula le-a mulțumit tinerilor care „au ieșit în stradă pentru a apăra democrația”.

Protestele sunt întâmpinate cu represiune

Mișcările conduse de Generația Z au fost întâmpinate în mai multe țări cu intervenții violente ale forțelor de ordine. În India, protestele împotriva guvernului condus de Narendra Modi au dus la arestarea a mii de persoane, folosirea gazelor lacrimogene și confruntări cu poliția.

În Bangladesh, după protestele din 2024, experții ONU au estimat că până la 1.400 de persoane au fost ucise, majoritatea de forțele de securitate, iar alte mii au suferit răni grave.

În Maroc, peste 2.000 de persoane au fost puse sub acuzare în urma unei mișcări din 2025, cunoscută sub numele Gen Z-212, care a vizat corupția, serviciile publice neglijate și lipsa oportunităților.

Cercetările arată că protestele conduse de tineri tind să fie întâmpinate cu niveluri mai ridicate de represiune, deși participanții nu sunt mai predispuși la violență decât cei din alte mișcări.

Arancha González, decana Paris School of International Affairs, consideră că protestele au o cauză comună, chiar dacă revendicările diferă: „prăbușirea contractului social”. În Europa, a explicat aceasta, ideea că economiile generează bunăstare și egalitate socială și-a pierdut credibilitatea.

Erica Chenoweth apreciază că valul de proteste ar putea marca începutul unei „transformări generaționale profunde în afacerile mondiale”, capabile să contracareze tendința globală de regres democratic.

„Tinerii sunt tratați mult prea mult ca niște copii și nu sunt ascultați suficient”, a declarat Bilal Narjissi, un elev francez în vârstă de 17 ani, pentru Associated Press.