Reforma administrativă, între economii la buget și investiții. Ce s-ar schimba pentru locuitorii comunelor comasate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Într-un mesaj publicat vineri, liderul PSD Dragoș Benea a explicat ce schimbări ar putea apărea în comunele rezultate din reorganizarea administrativ-teritorială. Potrivit acestuia, unificarea administrațiilor locale ar permite reducerea cheltuielilor de funcționare și folosirea unei părți mai mari din bugetele locale pentru investiții și servicii publice.

„Cetățenii în centrul reformei. O mică parte din beneficiile reorganizării administrativ-teritoriale”, a scris Benea în mesajul care însoțește explicațiile.

Marcus Aurelius față în față cu Putin, Trump și Xi Jinping. Ce au în comun patru conducători despărțiți de aproape 2.000 de ani? (P)

Dominic Fritz este de acord cu direcția PSD privind comasarea județelor: „Evident că avem prea multe județe”

Mai puține cheltuieli administrative

Primul argument prezentat de social-democrat privește reducerea costurilor de funcționare a primăriilor. Prin comasarea comunelor, numărul funcțiilor de conducere și al structurilor administrative ar urma să scadă, iar banii economisiți ar putea fi utilizați pentru alte cheltuieli locale.

„Scad cheltuielile de funcționare ale primăriei, astfel încât rămân mai mulți bani în comună pentru cetățeni, nu pentru plata indemnizațiilor aleșilor locali”, a menționat Benea.

Potrivit acestuia, administrațiile rezultate din comasare ar dispune astfel de bugete mai mari, care ar permite finanțarea unor lucrări și servicii dificil de susținut în prezent de comunele cu venituri reduse.

Conform estimărilor prezentate anterior de liderul PSD, între 15.000 și 18.000 de funcții de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea dispărea prin reorganizarea administrativ-teritorială, începând cu alegerile locale din 2028.

Ce ar putea aduce reorganizarea

În privința infrastructurii, Benea susține că reorganizarea ar permite realizarea unor investiții care să deservească mai multe sate, inclusiv extinderea rețelelor de apă, canalizare și gaze naturale, precum și modernizarea iluminatului public.

„Se construiesc drumuri mai bune, care nu se mai termină la marginea unui sat, ci conectează eficient mai multe comunități între ele”, a explicat liderul PSD.

În domeniul educației, potrivit acestuia, comunele rezultate din comasare ar putea dispune de mai multe fonduri pentru modernizarea școlilor și grădinițelor.

În ceea ce privește sănătatea, Benea consideră că localitățile cu o populație mai numeroasă și cu infrastructură sanitară modernizată ar putea atrage mai ușor medici de familie și personal medical, ceea ce ar îmbunătăți accesul locuitorilor la servicii medicale.

Mai mulți polițiști locali și oportunități economice, în scenariul prezentat de PSD

Benea include printre posibilele rezultate ale reorganizării și dezvoltarea serviciilor sociale, în special a celor destinate persoanelor vârstnice.

Potrivit explicațiilor sale, comunele cu bugete mai mari ar putea finanța construirea unor așezăminte pentru seniori și extinderea serviciilor de asistență socială.

Liderul PSD menționează și posibilitatea creșterii numărului de polițiști locali, în funcție de resursele și nevoile comunităților rezultate din comasare.

În privința dezvoltării economice, acesta susține că unificarea comunelor ar putea înlesni investițiile în agricultură, prin valorificarea unor suprafețe mai mari de teren, și ar putea crea oportunități economice în localitățile care au pierdut locuitori.

„Există mai mulți bani pentru viitorul comunei: chiar și în zonele depopulate, comasarea comunelor creează oportunități reale pentru ca oamenii să rămână acasă”, a explicat social-democratul.

Ce presupune reforma administrativ-teritorială

Reorganizarea administrativ-teritorială discutată la nivelul coaliției de guvernare vizează reducerea numărului de administrații locale prin comasarea unor comune și orașe. Unul dintre scenariile prezentate de PSD ia în calcul comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori și orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.

Potrivit datelor prezentate anterior de Dragoș Benea, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar aproximativ 1.100 au o populație de până la 3.000 de locuitori.

Printre criteriile discutate pentru reorganizare se numără populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, legăturile de transport și accesul la servicii publice.