Prima pagină » Politic » Ambasadorul Ucrainei: Şi România şi Ucraina vor avea de profitat de pe urma deciziei CIJ

Ambasadorul Ucrainei: Şi România şi Ucraina vor avea de profitat de pe urma deciziei CIJ

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti Markiyan Kulyk a apreciat, marţi, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX că decizia anunţată de CIJ în disputa privind platoul continental al Mării Negre e istorică, de pe urma căreia atât România cât şi Ucraina vor avea de profitat.
Ambasadorul Ucrainei: Şi România şi Ucraina vor avea de profitat de pe urma deciziei CIJ
03 feb. 2009, 21:06, Politic

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă integral interviul acordat, marţi, de ambasadorul Ucrainei La Bucureşti, Markyian Kulyk, pe tema deciziei pronunţate de CIJ.

Rep.: Cum comentaţi, din perspectiva Ucrainei, decizia anunţată astăzi de Curtea Internaţională de Justiţie?

M.K.: În primul rând, cred că este o decizie foarte importantă, aş putea spune istorică în relaţia celor două ţări. În mod categoric, ambele ţări vor beneficia de pe urma acesteia pentru că este vorba despre cea mai de durată problemă de pe agenda noastră. Acum există o linie şi sper sincer că ulterior vom discuta doar pe tema explorării, cooperării şi că va fi o discuţie în cea mai mare parte legată de comunitatea de afaceri ucraineană, română şi străină şi că va fi tot mai puţin o problemă pe agenda bilaterală.

Rep.: Luaţi în calcul o anumită cooperare, despre care s-a menţionat deja, între România şi Ucraina pentru a exploata acea zonă?

M.K.: Cine ştie? Nu aş nega. Deşi nu sunt specialist în probleme tehnice legate de exploatare, ştiu că în zonă condiţiile sunt foarte complicate, că sunt necesare investiţii substanţiale şi tehnologii speciale, iar toate acestea nu vor veni doar din afară. În multe subiecte va trebui o cooperare, iar cel puţin noi vom promova o cooperare directă sau indirectă, la nivel de companii. Din nou, este un aspect pozitiv pentru amble părţi.

Rep.: Din perspectiva dumneavoastră, Ucraina a pierdut sau a câştigat astăzi?

M.K.: Au câştigat poporul ucrainean şi poporul român. Se spune că CIJ nu a luat niciodată o decizie împotriva uneia dintre părţi. Cred că popoarele ambelor ţări au câştigat. S-a eliminat un subiect problematic, s-au deschis noi oportunităţi de exploatare a zonei. Va fi facilitată cooperarea. Cu siguranţă, va fi ameliorată atmosfera. Problema nu a ocupat, cu siguranţă, un loc important pe agenda părţilor de când ne-am adresat Curţii, şi totuşi ea a afectat negativ atmosfera generală dintre cele două ţări. Şi alte ţări, şi media străină a scris despre acest subiect. Ştiu că este o problemă substanţială, iar delimitarea este o chestiune foarte importantă. Iar acum s-a rezolvat.

Rep.: Decizia de astăzi este conformă cu ceea ce a aşteptat Ucraina?

M.K.: Încerc să nu....Nu cred că pot să mă refer la aşteptări. Este vorba despre o procedură în cadrul căreia ambele părţi şi-au prezentat poziţia, ambele au considerat că acestea sunt bine fundamentate. În acelaşi timp, ambele părţi au înţeles că instanţa va judeca şi va cântări argumentele şi va lua o decizie corectă şi echitabilă. Şi ambele părţi au acceptat şi au respectat acest lucru. Aşa că aş merge dincolo de problema aşteptărilor, la pragmatismul ambelor părţi. A fost şi un exemplu despre felul în care o problemă interguvernamentală ar trebui rezolvată în lumea contemporană. Cred că aceste ţări au dovedit maturitate şi un exemplu în toată lumea, nu doar în regiunea noastră.

Rep.: Iar Curtea ce a demonstrat? Şi cum comentaţi diferenţa foarte mare dintre linia propusă de partea ucraineană şi cea trasată de Curte?

M.K.: Nu aş comenta despre linie pentru că este prematur. Cred că trebuie să studiem, iar personal, n-am văzut linia, am citit doar coordonatele. Dar, în principiu, decizia a fost adoptată în unanimitate, ceea ce înseamnă că toţi acei judecători respectaţi au ajuns la aceeaşi concluzie. Este o decizie corectă, bazată pe drept internaţional. Probabil că oferă o interpretare acelor părţi ale dreptului internaţional asupra cărora părţile aveau diferenţe de interpretare anterior. Ceea ce, din nou, este un lucru bun deoarece consolidează dreptul internaţional. Şi aici cred că ambele părţi au , din nou, numai de câştigat.

Rep.: Credeţi că recenta criză a gazelor a avut un impact asupra deciziei? Este un subiect despre care a scris presa.

M.K. Nu cred că a existat un impact. Adică în ce mod ar putea acest lucru să influenţeze delimitarea? Delimitarea nu a avut de-a face cu niciun element din criza gazelor.

Rep.: Dar nu este o problemă din perspectiva resurselor din zonă?

M.K.: Resursele nu sunt importante acolo. Probabil că acum părţile vor începe să vadă ceea ce este acolo. Înainte de decizia CIJ erau limite foarte stricte apropo de ceea ce poate face fiecare parte în partea sa de platou. De aceea, cred că acum este necesară o muncă importantă de explorare pentru a vedea care sunt de fapt resursele din acea zonă. Dar există, într-adevăr, estimări preliminare... A fost o criză, dar ziua deciziei a fost anunţată cu mult înainte. Aşa că nu cred că subiectele sunt legate între ele. Dar acum ambele părţi sunt libere să exploreze partea lor de resurse din zona care le revine, iar acest lucru va consolida politica lor energetică, independenţa lor energetică, dacă există rezerve importante acolo.

Rep.: Apropo de estimări, cam cât aţi obţinut astăzi, concret, ca resurse?

Nu ştiu. Sunt sceptic în privinţa oricăror estimări preliminare. Aş prefera să comentez despre fapte ...şi resurse dovedite.

Rep.: Referitor la ceea ce a scris presa, media ucraineană a comentat şi că este posibil ca apartenenţa României la UE să influenţeze decizia Curţii. Credeţi că, dacă aţi fi fost membri UE, situaţia ar fi fost diferită?

M.K.: Aş fi foarte surprins dacă apartenenţa unei ţări la o organizaţie internaţională ar influenţa decizia unui judecător independent. Cred că este doar o speculaţie a presei. Curtea este un organism ONU, este o instituţie foarte respectată mai ales în domeniul dreptului internaţional şi a metodei de descoperire a unei soluţii la acest tip de dispute. De asemenea, membrii Curţii sunt personalităţi foarte respectate, atât în domeniul dreptului cât şi ca judecători. (...) Cred că orice speculaţie este nefondată.

Rep.: CIJ nu a luat în considerare astăzi Insula Şerpilor ca relevantă pentru stabilirea unei linii de delimitare. Care este opinia dumneavoastră şi cum rămâne ea - o insulă sau o rocă?

M.K.: (...) Linia începe de la limita teritorială, apoi aşa cum trece această linie, se calculează mai mult de 12 mile marine, mare teritorială stabilită de comun acord de către părţi. N-am calculat, dar e o zonă mai mare care se întinde în platoul continental pentru Ucraina şi care i-a fost atribuită. Ceea ce înseamnă că Ucrainei i-a revenit partea de mare teritorială aferentă oricărei zone locuite ... Văd că nu mă înţelegeţi. Probabil că nu sunt destul de clar înţeles

Rep. : Ştiu că este vorba despre o porţiune de mare teritorială, stabilită de comun acord de către părţi.

M.K.: Da

Rep.: Şi asta nu este tot?

M.K.: Nu. (...) Ei (CIJ, n.red.) au acordat insulei mai mult decât cele 12 mile marine de mare teritorială care nu au fost în dispută. Au acordat şi o parte de platou continental şi de zonă economică exclusivă.(...) Înseamnă că este vorba despre o insulă căreia i s-a acordat tot ceea ce i se acordă unei insule. Aş putea fi pregătit să comentez mai mult după ce voi analiza decizia Curţii, în integritatea sa.

Rep.: Credeţi că această soluţie va influenţa scena politică internă din Ucraina?

M.K.: Dar de ce ar influenţa scena internă? Aş putea să vă pun aceeaşi întrebare în privinţa României. Nu văd nicio legătură.

Rep.: Ar putea exista speculaţii....

M.K.: Speculaţii despre decizie....Dar asta este treaba media. Fiecare are dreptul de a-şi exprima opinia de a-şi spune opinia. De-asta există avocaţii , ca să te duci la ei şi să afli interpretări diferite. Altminteri, aceştia n-ar mai fi necesari. Nu cred că dincolo de o discuţie în cadrul comunităţii juridice ....Cred că pentru factorii politici totul este clar.

Rep.: Încercam să spun că anumiţi politicieni ucraineni ar putea folosi acest verdict în relaţia cu ceilalţi politicieni.

M.K.: Nu am cum să speculez pe tema aceasta. Să-i lăsăm să comenteze pe cei care doresc să facă acest lucru, să-şi exprime opinia despre această decizie. Dar hai să luăm în calcul poziţia oficială. Dincolo de asta, oricine e liber să îşi exprime părerea. Toată lumea ştie cum se joacă fotbal dar numai cei 11 jucători din teren şi antrenorul sunt responsabili de rezultat.(...) Aşa că nu aş nega posibilitatea unor interpretări ale soluţiei, dar probabil că ar trebui să prezinte idei folositoare. Dacă este vorba despre poziţii oficiale, cred că trebuie facilitate şi trebuie ajutat la găsirea de idei constructive.

Rep.: Revenind la problema exploatării. Care ar fi preferinţa Ucrainei? Să exploateze zona singură, în cooperare cu România sau cu companii din alte ţări?

M.K.: Cred că e prea devreme pentru această întrebare. Nu sunt persoana potrivită. Trebuie să fii specialist în explorări, săpături, să ştii despre tehnologie. Şi, mai ales, companiile vor fi interesate să găsească căi pentru a investi. Ele ştiu care le sunt capacităţile tehnologice, financiare. Cel mai probabil, din estimările prealabile, va fi vorba despre o cooperare cu alte ţări. Dar vom vedea. (...) Decizia a fost anunţată abia de câteva ore şi nu am primit niciun telefon de la vreo companie de exploatări de acest gen.

Rep.: Aşteptaţi un astfel de telefon?

M.K.: Probabil că i-aş trimite la Kiev sau la colegii dumneavoastră din delegaţia de la Ministerul român de Externe. Nu ştiu ei dacă au primit ceva...

Rep.: Aţi discutat cu autorităţile române despre subiect?

M.K.: Astăzi nu. Dar subiectul a fost abordat recent, inclusiv în timpul vizitei ministrului Diaconescu la Kiev. Ambele părţi au arătat clar că decizia va fi respectată.

Rep.: Poate pare exagerat să vă întreb acest lucru dar credeţi că există pe agenda bilaterală alte subiecte care ar fi potrivite pentru o soluţionare în faţa unei curţi internaţionale?

M.K.: Avem multe probleme pe agendă. Majoritatea sunt de natură pozitivă. Suntem foarte activi în relaţia bilaterală, mai ales la nivelul dialogului politic, al relaţiilor comerciale, care au crescut cu 40 % anul trecut. Sunt însă şi subiecte litigioase, legate de binecunoscutul Canal Bîstroe, dar şi altele. Cred că ceea ce e important, mai ales în ultima vreme, este faptul că amândouă părţile am găsit un mecanism pentru soluţionare şi căi pentru găsirea unei rezolvări. Există Convenţia de la Espoo, proceduri internaţionale....Noi implementăm aceste proceduri, facem schimb de notificări, încercăm să organizăm consultări .