Tăriceanu: Antonescu – nu ştie să conducă; Patriciu-simplu membru PNL; Băsescu – debusolat

Rep.: Oamenii din tabăra lui Crin Antonescu sunt foarte convinşi că acesta va prelua şefia PNL la Congresul din 20-21. Aveţi un plan B în cazul în care veţi pierde şefia PNL şi ce faceţi în acest sens?

C.P.T.: Am să vă spun un lucru foarte direct. Oamenii din Partidul Naţional Liberal au capacitatea să judece obiectiv toate aceste situaţii şi aceste alternative şi sunt convins că îmi vor acorda în continuare încrederea pentru modul în care am condus Partidul Naţional Liberal, pentru modul în care Partidul Naţional Liberal a condus România în aceşti patru ani, a dovedit că poate şi sigur că interesul nostru este să-l arătăm în continuare românilor: Că o Românie care se dezvoltă pe baza unui proiect liberal este România prosperă, modernă, democratică pe care şi-o doresc cu toţii.

Rep.: Ce relaţie aveţi cu Dinu Patriciu? E adevărat că Dinu Patriciu v-a cerut să vă retrageţi, să nu participaţi la competiţia pentru şefia PNL?

Ploile din urma codului roșu ar putea să depășească valorile din ultima jumătate de secol. Elena Mateescu, directoarea ANM explică fenomenul

Majoritatea angajatorilor nu se înghesuie să transparentizeze salariile, deși timpul până la implementarea Directivei Europene care cere asta trece repede

C.P.T.: N-am ascuns niciodată că am o veche relaţie de prietenie cu Dinu Patriciu şi n-am să ascund nici acum. În acelaşi timp, cred că Dinu Patriciu, în calitatea lui de membru al Partidului Naţional Liberal, are dreptul său la propria-i opţiune. Şi acest drept nu-l voi contesta absolut nimănui, nici lui Dinu Patriciu.

Rep.: V-a cerut să nu candidaţi?

C.P.T.: Nu cred că cineva îşi poate permite într-un partid să-i ceară cuiva să nu candideze.

Rep.: Domnule preşedinte, sunteţi dezamăgit de Dinu Patriciu şi de opţiunile sale privind viitoarea conducere a PNL?

C.P.T.: Eu v-am spus că nu-i pot contesta nici lui, nici altcuiva acest drept de a avea o opţiune în ceea ce priveşte o altă persoană. Nu văd de ce ar trebui să mai fac alt comentariu. Cred că lucrurile sunt clare, aş spune, de la sine.

Rep.: Nu vă deranjează că Dinu Patriciu, cu care sunteţi prieten, îl susţine pe Crin Antonescu?

C.P.T.: De ce să mă deranjeze?

Rep.: Nu-i o dovadă de trădare? Patru ani de zile, Dinu Patriciu a fost punctul dumneavoastră vulnerabil politic.

C.P.T.: Nu a fost punctul vulnerabil politic pentru că, sigur, dacă anumiţi ziarişti, poate, sau anumite publicaţii, au încercat să amplifice rolul lui Patriciu în ceea ce înseamnă PNL, cred că puteţi să faceţi o analiză foarte, aş spune, şi să vedeţi că nu există puncte care să se poată bănui că ar fi fost influenţate de un simplu membru. Pentru că, repet, Patriciu este un simplu membru al Partidului Naţional Liberal. Sigur, este un simplu membru foarte cunoscut. Dar în final, într-un partid să ştiţi că funcţionează acel principiu care spune aşa, inclusiv în structurile de conducere: un om, un vot. Deci nu văd unde ar fi problema.

Rep.: Bun, este un simplu membru dar nu este un membru de rând. Şi, să fie foarte clar, în acest moment, Dinu Patriciu poate să influenţeze competiţia pentru şefia PNL în vreun fel? Are vreo pârghie să facă asta?

C.P.T.: Nu am stat să analizez dacă are vreo pârghie. În măsura în care, eu ştiu, oricare membru din partid, oricare membru – subliniez – are cunoştinţe, relaţii şi-i poate influenţa pe aceştia cu propriile păreri, sigur că şi el poate să facă acelaşi lucru. Dar nu e singurul. Alţii, care au păreri contrare, fac acelaşi lucru, aşa încât aş spune că este o competiţie în care, probabil, şi unii şi alţii încearcă să-şi convingă prietenii, cunoştinţele, sau nu. Nu ştiu dacă Patriciu are un rol activ în această chestiune şi nici nu mă preocupă.

Rep.: Domnule preşedinte, cine poate să-l bată pe Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale? Mircea Geoană e o variantă?

C.P.T.: Am să vă spun ceva. Mă interesează mai puţin Mircea Geoană. Eu am să încerc să vă proiectez însă o altă problemă care mi se pare importantă. Şi am să vă spun o mică istorie.

În 1992, la alegerile prezidenţiale în America, Clinton a folosit o formulă care a avut mare impact şi care spunea în engleză ceva de genul acesta, chiar exact pot să vă spun: "It's about economy, stupid". N-aş traduce-o în româneşte "Este vorba de economie, prostule", ci aş spune: "Traiane, trezeşte-te, avem o problemă serioasă!". Avem o problemă economică serioasă. Iar ieri, după discursul din Parlament, ce-am văzut? Am văzut un preşedinte care este total debusolat şi incapabil să ofere soluţii pentru a scoate economia românească din criză. De ce spun că este incapabil să facă acest lucru? Pentru că el, de fapt, constatăm că şi-a asumat, dincolo de rolul de preşedinte şi rolul de prim-ministru şi rolul de conducător al coaliţiei care guvernează astăzi România.

M-aş fi aşteptat ieri de la Traian Băsescu să vină cu soluţii în Parlament. Ce-am văzut? Am văzut un preşedinte care a ţinut un discurs, pe cel mai bun specific al lui, denigrând economia românească şi economia în ansamblu. Şi vorbind numai în termeni care pe foarte mulţi oameni din străinătate şi din România cred că-i lasă perplecşi. Dar acest lucru este o dovadă de slăbiciune. Este o dovadă că Traian Băsescu se dă practic înfrânt în faţa greutăţilor cu care România se confruntă. N-a venit cu o singură soluţie.

România în acest moment are nevoie de soluţii şi de aceea eu cred că Traian Băsescu trebuie să încerce ceva. Mai are timp, probabil, trei luni de zile în care poate să vină cu o soluţie, pentru că altfel ar face mai bine să nu candideze la viitoarele alegeri prezidenţiale. Este, după cum am văzut, o adevărată criză de idei şi de viziune la Traian Băsescu, ieri, în discursul pe care l-a ţinut în Parlament. Pare să-şi fi pierdut, aşa cum v-am spus, busola, nu ştie încotro să se îndrepte şi sigur că soluţia care i se pare cea mai facilă este recurgerea la un împrumut la Fondul Monetar Internaţional şi, simultan, pasarea răspunderii către Parlament.

Deci, această fugă de răspundere este dovada cea mai clară că Băsescu în acest moment acţionează ca un preşedinte care şi-a epuizat resursele, care este în criză de idei, nu are niciun fel de soluţii şi care încearcă să paseze responsabilitatea, aşa cum a făcut-o de altfel de foarte multe ori în cursul carierei sale politice, către altcineva, în cazul de faţă către Parlament.

Eu cred că soluţii există şi, aşa cum am demonstrat în ultimii patru ani, că economia românească poate să performeze, poate să creeze locuri de muncă, am creat 600.000 de locuri de muncă, puterea de cumpărare a oamenilor a crescut, prin majorarea salariilor, prin majorarea pensiilor, prin investiţiile care s-au făcut în diverse domenii, acelaşi lucru trebuie încercat şi acum. Repusă economia pe roate, chiar într-un context economic dificil.

Sigur că nu e la fel de simplu, dar nici stând cu braţele încrucişate să nu credeţi că soluţia va veni de undeva din afară. Vreau să înţelegeţi bine că astăzi, toţi liderii din lume sunt preocupaţi de propriile ţări. Obama se preocupă de economia americană, nu-l interesează ce se întâmplă cu economia românească. În Franţa, preşedintele Franţei – acelaşi lucru, caută soluţii pentru a ajuta şi a scoate din marasm economia franceză. Nu-l interesează foarte mult economia românească. Nu-l interesează deloc, de altfel din ceea ce a făcut se şi vede foarte clar – că a spus: "Vreau ca banii pe care-i dă guvernul francez să fie folosiţi exclusiv în economia franceză". În celelalte ţări din Europa, în Germania, în Anglia şi aşa mai departe, toţi sunt preocupaţi de propriile lor economii. Sunt preocupaţi să adopte măsuri care să protejeze locurile de muncă, să salveze locurile de muncă.

La noi, ce-am auzit ieri pe Traian Băsescu, vorbim despre principiile generale după care se conduce Uniunea Europeană. Le ştim foarte bine.

Dincolo de aceste lucruri, trebuie adoptate măsuri concrete care să ajute economia românească. Cum au fost cele pe care eu le-am propus: bonusul de 1000 de euro pentru fiecare întreprindere care angajează un şomer aflat de mai mult de trei luni în şomaj sau stimulente pentru investiţii care pot să fie făcute şi trebuie să fie făcute pentru că, fără investiţii, n-o să avem locuri de muncă. Şi astăzi, preocuparea cea mai importantă a tuturor românilor este, evident, asigurarea şi garanţia unui loc de muncă pentru ziua de mâine.

Rep.: Am ascultat până acum ceea ce mi s-a părut mie a fi discursul unui prezidenţiabil aflat în campania electorală. Vreau să vă întreb – v-aţi decis? Intraţi în competiţie cu Traian Băsescu la viitoarele alegeri prezidenţiale?

C.P.T.: În momentul în care Traian Băsescu a forţat, aş spune, realizarea acestei coaliţii contra naturii, PDL-PSD, am ştiut că va trebui să mă angajez într-o luptă, inclusiv în competiţia prezidenţială. Într-o luptă, în primul rând ca lider al opoziţiei, cu responsabilitatea care decurge de aici, pentru că suntem singurul partid de opoziţie, iar astăzi, după ce-am văzut modul de abordare a problemelor economice din partea lui Traian Băsescu, ştiu un lucru clar – că voi putea să-l înving pe Traian Băsescu în această luptă. Pentru că, în ceea ce va însemna o dezbatere serioasă în timpul campaniei electorale, nu vom putea să rămânem cantonaţi numai la subiecte politice.

Traian Băsescu nu va putea să refuze o dezbatere profundă pe teme economice, acolo unde eu am demonstrat că am soluţii şi ştiu să conduc economia românească şi, din păcate, el demonstrează că nu are.

Rep.: Mai e posibilă revenirea PNL la guvernare? În ce context? În ce conjunctură mai vedeţi partidul la guvernare? Alături de PDL, spre exemplu, îl mai vedeţi?

C.P.T.: Nu ştiu dacă în acest moment obiectivul nostru trebuie să fie încercarea unei soluţii de orice fel pentru a intra la guvernare.

Eu am să vă spun că punctul meu de vedere este următorul: nu vreau să duc Partidul Naţional Liberal la guvernare şi acest lucru este împărtăşit şi de majoritatea colegilor mei, pe uşa din dos. Vreau să intrăm la guvernare pe uşa principală, pe uşa din faţă.

Cu alte cuvinte, vreau să demonstrăm prin forţa suportului electoral că avem încrederea românilor de a guverna singuri. Pentru că o guvernare într-o coaliţie, fie cu un partid, fie cu altul, înseamnă compromisuri, ceea ce vedem de trei luni de zile.

Aşa încât cred că România are nevoie de o forţă de centru-dreapta care poate să fie reprezentată de Partidul Naţional Liberal, care poate să vină cu idei care să se sprijine pe forţa ideilor liberale şi a principiilor liberale şi care să conducă România spre o adevărată structură democratică – mă refer la nivel instituţional – cu o justiţie cu adevărat independentă, cu o economie performantă care să ducă România către un obiectiv pe care l-am anunţat nu o dată, şi anume – România, a şaptea putere economică a Europei.

Modul în care România a evoluat în ultimii patru ani mie îmi dă mai mult decât speranţa, îmi dă convingerea că România poate să devină o ţară respectabilă oricum, dar puternică, influentă în Uniunea Europeană şi această influenţă decurge întotdeauna din puterea ei economică.

Atâta vreme cât România va fi o ţară economică slabă, fără pondere, noi nu vom putea să avem un cuvânt de spus în ceea ce înseamnă construcţia europeană şi marile decizii care se iau şi care, sigur, influenţează şi România, fără doar şi poate, direct şi indirect. Şi de aceea cred că România în acest moment are nevoie de o nouă viziune, de un nou preşedinte, cu o nouă viziune.

Deci, o viziune care să fie întemeiată pe convingerea că România poate, şi trebuie energiile acestui popor mobilizate în jurul unui proiect comun, nu are nevoie de un preşedinte care să fie conflictual, care să dezbine românii, ci un preşedinte care să unească, are nevoie de un preşedinte care să nu-i fie frică de problemele economice cu care se confruntă România şi un preşedinte care să-şi asume cu responsabilitate şi curaj scoaterea României din criza economică, are nevoie de un preşedinte care să îşi dorească, nu mai multă putere pentru el, cum este cazul lui Traian Băsescu, ci mai multă putere economică pentru România, pentru a face România mai puternică şi mai prosperă. Pentru că o Românie mai puternică înseamnă, obligatoriu, o Românie care va da prosperitate fiecărui cetăţean.

Acestea sunt lucrurile care, cred că, trebuie avute în vedere în continuare, în ceea ce înseamnă evoluţia României şi necesitatea unei schimbări, o persoană cu altă mentalitate, cu o mentalitate democratică, cu o mentalitate care să arate respect pentru instituţii şi dorinţa de a colabora cu instituţii, nu de a induce permanent conflicte în societatea românească.

Rep.: Dacă dumneavoastră veţi fi acest nou preşedinte, sunteţi pregătit de o coabitare cu acest nou guvern sau veţi încerca să numiţi un prim-ministru cu care să lucraţi?

C.P.T.: Convingerea mea este că actuala coaliţie este o coaliţie de conjunctură. Această coaliţie nu va rezista şi primul punct nevralgic îl văd în momentul în care PSD îşi va depune primul candidat pentru cursa prezidenţială. Văd cu mare dificultate cum va funcţiona actuala coaliţie, cu doi lideri care sunt angajaţi direct în cursa prezidenţială.

Rep.: Domnule preşedinte, Nicolae Văcăroiu – preşedintele Curţii de Conturi anunţa ieri, declara, că o cifră vehiculată pentru acordul cu FMI ar fi de 15-20 de miliarde de euro. Credeţi că România va putea face faţă unui asemenea credit?

C.P.T.: Înainte de a-mi pune întrebarea dacă România poate să facă faţă unui asemenea credit, haideţi să ne punem întrebarea dacă România are nevoie de un asemenea credit.

Din câte ştiţi – şi sunt date oficiale, comunicate de Guvern, de Banca Naţională – în momentul de faţă, nivelul datoriei publice a României este unul extrem de scăzut, este cel mai scăzut, probabil, din Europa, este 18 la sută din Produsul Intern Brut.

În al doilea rând, datoria externă pentru anul 2009, datoria publică externă scadentă – atenţie, că vorbesc de datorie publică scandentă – este ceva în jur de 1.000.000.000 de euro, care înseamnă sub 1 la sută din Produsul Intern Brut, deci, din acest punct de vedere, nu văd de ce România ar trebui să recurgă la un împrumut extern. Pentru că, atenţie, banii de la FMI sunt, în general, utilizaţi pentru echilibrarea balanţei de cont curent, balanţei externe a României.

Aşadar, dacă criza economică are o problemă, ea este legată de datoria sectorului privat şi nici măcar de buget. Şi acest lucru l-aţi auzit chiar şi ieri, spus de preşedinte. Problema nu este legată de buget şi problema este legată de datoria sectorului privat. Datoria sectorului privat nu poate să fie acoperită dintr-o sursă de finanţare externă.

Dacă vorbim de bănci, băncile trebuie refinanţate de acţionari, dacă vorbim de firme, aici trebuie să vedem care este capacitatea lor de rambursare a creditelor. Şi sigur că, într-o perioadă de criză, slăbiciunile unei întreprinderi apar la suprafaţă. Sau ale unei ramuri. Este judicios, pe de o parte, să ai în vedere măsuri de stimulare a economiei, dar, în acelaşi timp, trebuie să respecţi şi principiile economiei de piaţă, care ar putea să însemne, pentru economii neviabile, închiderea lor.

Rep.: Voiam să vă spun că preşedintele Traian Băsescu v-a acuzat la televiziunea publică de faptul că România se află în această situaţie de a contracta un acord cu FMI din cauza aroganţei şi batjocurei dumneavoastră, acuzându-vă că aţi cheltuit 3.000.000.000 de lei din Fondul Naţional de Dezvoltare pentru campania electorală.

C.P.T.: Eu mă conving pe zi ce trece că Băsescu nu înţelege nicio iotă din economie. Fondul Naţional de Dezvoltare nu a fost cheltuit. Fondul Naţional de Dezvoltare se poate cheltui numai pe proiecte de investiţii. Aşa spune actul de înfiinţare a acestui Fond Naţional de Dezvoltare. Numai că, cheltuind bani pe investiţii, sigur că deficitul ar fi crescut, deci banii din Fondul Naţional de Dezvoltare nu au putut să fie cheltuiţi pe investiţii pe care le-am fi dorit, dar cu care am fi majorat deficitul bugetar. Banii din Fondul Naţional de Dezvoltare au putut fi folosiţi pentru finanţarea temporară a Trezoreriei, Bugetului de Stat. Dar acest lucru nu înseamnă că banii au fost cheltuiţi. Deci, banii nu au fost cheltuiţi. Ca să fie foarte clar.

Rep.: Şi încă o chestiune. Vicepreşedintele Eugen Nicolăescu a anunţat săptămâna trecută că aţi putea depune o moţiune simplă, dacă actualul guvern nu va prezenta un plan anticriză.

C.P.T.: Avem o acţiune politică pregătită în doi paşi. Primul pas a fost să cerem guvernului, conform procedurilor parlamentare, să vină în faţa Parlamentului să prezinte un plan de măsuri anticriză. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat şi avem până acum de-a face cu două amânări succesive. A fost amânat prima dată pe data de 10 martie – am fost anunţaţi că domnul Boc nu poate să vină pentru că pleacă la Bruxelles. Şi vreau să vă spun foarte clar că orice premier al unei ţări europene, cu o democraţie parlamentară, în momentul în care are o astfel de dezbatere, lasă orice altă problemă la o parte şi vine în Parlamentul naţional pentru această dezbatere. Domnul Boc şi-a găsit de drum şi a fugit la Bruxelles să se ascundă, pentru că nu are în acest moment, aşa cum este evident, un plan anticriză.

În mod normal, planul anticriză ar fi trebuit să fie prezentat la buget, pentru că un plan anticriză serios are o serie de măsuri care trebuiau bugetate, cu alte cuvinte - banii necesari trebuiau incluşi în cheltuielile bugetare. A amânat această dezbatere pentru luni, săptămâna viitoare, pe 16, şi sigur că aşteptăm cu interes. În cazul în care măsurile pe care le vor prezenta nu vor fi convingătoare, atunci rămâne să trecem la a doua etapă, şi anume depunerea unei moţiuni simple pe acest subiect, pentru că am convingerea că în acest moment, principala problemă a României, şi nu numai în acest moment, pentru următoarea perioadă, destul de lungă, va fi de departe criza economică şi modul în care ea este gestionată.

Tăriceanu afirmă, într-un interviu acordat pentru Gândul şi MEDIAFAX, că actuala coaliţie este "de conjunctură". De asemenea, el spune că, în momentul în care Traian Băsescu a forţat "realizarea acestei coaliţii contra naturii", PDL-PSD, a ştiut că va trebui să se angajeze într-o luptă, inclusiv în competiţia prezidenţială.

Prezentăm textul integral al interviului:

Reporter: Aţi fost patru ani prim-ministru şi preşedinte de partid, de ce mai vreţi un nou mandat şi nu vă retrageţi de la şefia PNL?

C.P.Tăriceanu: România traversează în acest moment o serioasă criză economică şi cred că, în aceste momente, aşa cum am făcut şi în trecut când PNL-ul a demonstrat că este un partid responsabil, atât Partidul Naţional Liberal, cât şi România, are nevoie de o conducere, de responsabilitate, care să o scoată din criză.

Este un moment crucial, în care cred că pentru mine, care patru ani de zile am reuşit în fruntea Guvernului să dau economiei româneşti o creştere economică care a fost cu mult peste media europeană şi cea mai ridicată în 2008 şi care am demonstrat în acest fel că România poate să performeze, poate să ajungă o ţară care să fie tratată de la egal la egal cu celelalte ţări din Uniunea Europeană ar fi, aş spune, un gest de lipsă totală de responsabilitate ca în acest moment să nu mă angajez în această luptă.

Cred că este de datoria mea, aşa cum am făcut-o, spuneam, şi în trecut, să mă angajez în această luptă, să dau tot ceea ce ştiu, tot ceea ce pot, competenţa, partea de, aş spune, de dovadă de responsabilitate, pentru că o ţară cred că trebuie guvernată cu responsabilitate şi nu cu populism şi demagogie, aşa cum încearcă actualul preşedinte Băsescu să o facă şi cred că, prin ceea ce noi am demonstrat ca liberali, şi anume că suntem partidul competenţei economice, putem să punem România din nou pe un traseu, pe o traiectorie de prosperitate pe care, sunt convins, toţi românii şi-o doresc.

Rep.: Aţi negat ieri (n.r. - luni) că aţi avut o discuţie cu Crin Antonescu privind o posibilă retragere a dumnealui din cursa pentru şefia PNL în schimbul funcţiei de prim-vicepreşedinte şi al susţinerii candidaturii sale la prezidenţiale. Şi domnul Antonescu a negat acest lucru, dar a spus că a primit această ofertă din partea unor oameni din tabăra dumneavoastră. Ne puteţi spune cine l-a ofertat?

C.P.T.: Nu e obligatoriu ca eu să fiu întrebat despre asemenea subiecte, cei care au făcut-o poate şi-au luat libertatea, nu am fost consultat, nu am alte comentarii de făcut.

Rep.: Puteţi să ne spuneţi de ce aţi fi dumneavoastră mai bun pentru PNL decât Crin Antonescu şi fac această comparaţie pentru că sunteţi deocamdată cei doi anunţaţi pretendenţi la şefia PNL?

C.P.T.: Trebuie să privim lucrurile în, aş spune, cel puţin în două planuri: într-un plan intern, în planul, să zicem, competiţiei interne în PNL şi din perspectiva găsirii de către PNL a acelui lider capabil să conducă partidul şi în al doilea rând, în al doilea plan, din perspectiva bătăliei electorale care urmează cu Traian Băsescu.

În ambele privinţe vă pot spune că eu, ca preşedinte al partidului, am reuşit să mobilizez acest partid în jurul unui proiect comun şi anume proiectul care a însemnat o Românie modernă şi prosperă şi pentru care, într-adevăr, partidul şi-a mobilizat energia, a făcut un efort foarte mare, fie că vorbim din perioada cât am fost în alianţă, fie ulterior, când am guvernat singuri, şi nu a fost o perioadă uşoară şi sigur că, prin ceea ce am făcut în cadrul partidului promovând generaţii de tineri, dând un sens politicii liberale care a fost marcată de iniţiative de factură pur liberală cum a fost de exemplu cota unică de impozitare, în domeniul economic, atragerea de investiţii, crearea unui climat investiţional atractiv sau proiecte politice cum a fost de exemplu promovarea votului uninominal, deconspirarea dosarelor celor care au colaborat cu Securitatea prin promovarea legii care a permis deschiderea dosarelor, toate aceste lucruri sunt elemente care au demonstrat ceea ce pot să fac în calitate de lider al Partidului Naţional Liberal. În interior.

În ceea ce înseamnă acţiunea din afara partidului, spuneam că PNL are nevoie de un lider care să poată să îl învingă pe Traian Băsescu. Şi din această perspectivă dovadă stau cei patru ani în care ne-am situat pe poziţii instituţionale diferite, din care, atunci când a fost nevoie, am colaborat cu Traian Băsescu pentru interesele României, dar am avut şi curajul să-i spun răspicat în faţă că face prostii atunci când susţine de exemplu majorarea salariilor la profesori şi lucrurile se văd acuma, cine a avut dreptate şi cine a avut acţiunea responsabilă, i-am spus că greşeşte atunci când a pledat pentru anularea taxei auto, care ar fi compromis industria auto românească şi astăzi să vedem iarăşi că am dreptate şi probabil că nu doarme foarte liniştit când află că Dacia se vinde mai bine în Germania decât în România.

Toate aceste lucruri demonstrează că n-am avut niciun fel de reţinere în a înfrunta un adversar redutabil şi am reuşit să duc PNL-ul în urma acestei atitudini, care a fost sigur susţinută de mulţi dintre colegii mei, dar din păcate nu toţi, că unii au avut o atitudine pasivă, am reuşit să duc PNL-ul la un scor pe care probabil în urmă cu 10 ani prea puţini îl considerau realist. Astăzi PNL-ul face parte din categoria partidelor mari şi sigur că actuala conjunctură ne poate permite o acţiune politică inteligentă, o acţiune politică bine articulată în calitate de partid de opoziţie să ducem PNL-ul la peste 30 la sută şi acesta este de fapt obiectivul meu strategic pentru Partidul Naţional Liberal.

Ca o concluzie, ce vreau să vă spun este că un lider de partid trebuie să dea dovada unor calităţi probate, trebuie să dea dovada unei competenţe, trebuie să aibă o experienţă în ceea ce înseamnă confruntarea politică şi în acelaşi timp nu se poate considera lider cineva care participă la discuţii, la talk-show-uri la televizor, care face declaraţii, care spune: «Sunt destul de nebun să mă lupt cu Traian Băsescu». Lupta cu Traian Băsescu nu este numai o capacitate de bravadă, este mai mult decât atât, este capacitatea de a propune soluţii românilor, ceea ce am făcut în ultimii patru ani, este capacitatea de a conduce economia românească într-o perioadă de criză, eu nu cred că cineva care n-a venit cu o singură idee, nu vorbesc de un plan anticriză, o singură idee, o singură soluţie pentru problemele economice ale României poate să pretindă să fie preşedintele unui partid sau, cu atât mai mult, preşedintele unei ţări. Mai mult de atât, o persoană care timp de 10 ani a stat în expectativă, n-a avut nicio responsabilitate în partid, nu poate să pretindă în mod obiectiv, realist, să devină preşedintele unui partid, o persoană care a refuzat în repetate rânduri când i-am propus să preia o funcţie ministerială nu poată să pretindă că poate să ştie să conducă sau să aibă o minimă experienţă care să-l recomande într-o astfel de funcţie.

În fine, o persoană care nu cred că a avut responsabilitatea plăţii unui singur angajat sau creării unui loc de muncă, la fel, nu cred că poate să aspire în mod convingător la o astfel de funcţie într-un partid care a devenit, aş spune, o instituţie şi nu mai este partidul pe care-l ştim acum 20 de ani. Poate că acum 20 de ani, sigur, o astfel de persoană putea să aspire. Şi alţii care sunt, cum să spun, mai degrabă specialişti în discursuri şi în talk-show-uri televizate sigur că puteau să conducă partidul acum 20 de ani. Cred că acum Partidul Naţional Liberal a progresat enorm, au venit oameni care au demonstrat că fac din politică o adevărată profesie şi o ştiu s-o facă cu competenţă şi raportat la realităţile României de astăzi.