Specialiştii de la Universitatea din California: „Am crezut că era doar un virus respirator: Am greşit”

  • Un studiu recent, realizat de Universitatea California din San Francisco prezintă cunoştinţele existente în prezent despre noul coronavirus.
  • La sfârşitul lunii ianuarie, personalul medical urmărea trei simptome: febră, tuse şi dificultăţi de respiraţie. Dar pe măsură ce numărul de infecţii a crescut, lista simptomelor a început să crească. Acum, cercetătorii de la Universitatea California şi din întreaga lume au început să aibă în vedere o gamă mult mai vastă de simptome, mai mult de 30 la număr, pentru a ajunge la cauzele profunde ale bolii.
  • Deocamdată există o mulţime de necunoscute legate de manifestarea virusului, însă comunitatea medicilor are speranţe că în curând se vor cunoaşte lucruri clare şi se vor dezvolta terapii sigure.
5707 afişări
Imaginea articolului Specialiştii de la Universitatea din California: „Am crezut că era doar un virus respirator: Am greşit”

Profimedia

Un studiu recent, realizat de Universitatea California din San Francisco (UCSF), publicat la sfărşitul lunii iulie, prezintă cunoştinţele curente despre noul coronavirus,  descoperind faţete surprinzătoare ale comportamentului acestuia. „Am crezut că era doar un virus respirator: Am greşit”.

Modul de instalare a infecţiei

Potrivit studiului, Covid-19 se caracterizează prin cantităţile importante de proteine care acţionează ca nişte cuţite pentru a se agăţa de porţile celulelor umane prin receptorii ECA2. S-a constatat că, deşi SARS-CoV-2 este mai puţin mortal decât virusul SARS original, care a apărut în 2002, se reproduce mai rapid decât acela.

De asemenea, spre deosebire de SARS, care infectează în primul rând plămânii, SARS-CoV-2 se reproduce pe tot parcursul căilor respiratorii, inclusiv în nas şi în gât, ceea ce face prezenţa sa extrem de contagioasă. Cu toate acestea, infecţia cu SARS-CoV-2, de obicei, nu se simte ca o răceală. Mai puţin de 20% dintre persoanele infectate au durere în gât sau rinoree. În primele zile este mai probabil ca persoana afectată să aibă febră, tuse uscată sau, mai special, să îşi piardă simţul mirosului sau al gustului.

Unul dintre cele mai bizare lucruri legate de noul coronavirus este acela că nu este un virus extrem de agresiv, spune Max Krummel, profesor de patologie experimentală la UCSF. Decisiv poate fi răspunsul propriului nostru sistem imunitar, afirmă el. Studiile au arătat că sistemele imunitare ale multor pacienţi spitalizaţi se mobilizează mai agresiv - împotriva SARS-CoV-2 decât împotriva virusurilor care cauzează gripa, plămânii acestora fiind afectaţi nu doar de virus, ci de efectul unei dure lupte imunologice.

Comportamentul virusului este în multe privinţe bizar

Modul în care se comportă virusul rămâne încă, în multe privinţe, un mister.

S-a constatat că uneori virusul nu a afectat plămânii unei persoane, ci a produs o gravă insuficienţă cardiacă. Epidemiologii au stabilit că „mulţi pacienţi care au forme mai grave ale bolii sunt obezi, diabetici, hipertensivi”. Aceşti factori de risc „sunt neobişnuiţi”, spune medicul cardiolog Nisha Parikh, nefiind observaţi în epidemiile anterioare.

Semne de întrebare a ridicat în rândul medicilor faptul că la unele cazuri uşoare sau asimptomatice de COVID-19 s-a constatat uneori o erupţie cutanată dureroasă sau mâncărimi, fenomene asemănătoare degerăturilor – umflături la degetele de la mâini sau de la picioare, care de regulă apar în toiul iernii spune Lindy Fox, M.D., profesor de dermatologie la UCSF. Şi nu doar dermatologii consemnează simptome bizare ale virusului.

20%-40% dintre persoanele cu Covid-19 prezintă diaree, greaţă sau vărsături înaintea altor simptome, spune gastroenterologul Michael Kattah, profesor asistent la UCSF.

Foarte derutant, afirmă dr. Kattah, este faptul că noul coronavirus rămâne în intestin o lungă perioadă de timp. La aproximativ 50% dintre pacienţii cu Covid-19 s-au găsit particule de virus în scaun, de multe ori chiar după ce au trecut mai multe săptămâni de la testarea negativă a acestora. Dacă transmiterea virusului se poate face şi pe această cale încă nu se ştie, dar dacă ar fi aşa, asta însemna că persoanele care se recuperează de Covid-19 ar trebui să rămână în carantină chiar şi după ce încep să se simtă bine, iar restul dintre noi va trebui să respectăm în continuare cu meticulozitate regulile ce ţin de igienă.

Mai există şi alte diverse simptome încă neelucidate: dureri de cap, „ceaţă mentală”, pierderea simţului mirosului, ameţeli, delir şi, în cazuri mai rare, accidente vasculare cerebrale. De asemenea infectarea cu coronavirusul a fost asociată cu insuficienţă renală, leziuni hepatice, conjunctivită şi un anumit sindrom inflamator ciudat, care apare la copii şi la adulţi tineri. Cercetătorii încă cercetează cauzele acestei constelaţii de efecte. Nu ştiu încă dacă acestea se datorează atacului virusului sau reacţiei sistemului imunitar.

Recent, au existat speculaţii că unele dintre simptomele aparent disparate ale COVID-19 pot fi datorate unor probleme la nivelul sângelui. Cheagurile de sânge, de exemplu, apar în cazurile COVID-19 destul de frecvent. „Există ceva unic legat de sistemul de coagulare la aceşti pacienţi”, spune nefrologul Kathleen Liu. Îngrijind pacienţi cu COVID-19 care făceau dializă, a fost surprinsă să constate cheaguri de sânge care blocau tuburile de dializă mai mult decât se întâmplă de obicei. Lucrul acesta se poate întâmpla pentru că SARS-CoV-2 poate infecta celulele din pereţii vaselor sanguine. Dacă este adevărat, acest comportament ar putea explica unele dintre cele mai ciudate (şi mai rare) manifestări ale virusului, cum sunt atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale, şi senzaţiile de „degerături” la picioare.

Durata bolii şi perspective

Ca la orice infecţie, durata îmbolnăvirii cu COVID-19 variază de la o persoană la alta. La un caz obişnuit, relativ blând, boala poate dura câteva săptămâni, dar există cazuri la care simptomele persistă chiar luni de zile. Acum există mai multe teste de sânge pentru identificarea anticorpilor anti SARS-CoV-2, dar cele mai multe sunt nesigure, potrivit studiului UCSF. Nici cele mai bune teste nu pot spune dacă avem suficiente tipuri de anticorpi pentru a ne proteja împotriva reinfectării.

Deocamdată există o mulţime de necunoscute: Dacă putem deveni imuni la SARS-CoV-2, atunci când se poate întâmpla asta? Putem dobândi imunitate de la un caz uşor sau asimptomatic, la fel ca de la unul sever? Cât timp va dura imunitatea? Răspunsurile la aceste întrebări vor avea implicaţii uriaşe în privinţa distanţării sociale şi a purtării măştii, dar şi pentru revenirea economiei la parametri normali.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici