Alina Cojocaru şi artişti din diverse colţuri ale lumii au adus "visul" mai aproape de români, pe scena Operei Naţionale - FOTO

Prim-balerina Alina Cojocaru a revenit pe scena Operei Naţionale Bucureşti (ONB) sâmbătă, pentru a lua parte, alături de artişti din diferite colţuri ale lumii, la premiera spectacolului de balet în două părţi "DSCH. The Dream", bucurându-se, la finalul serii, de aplauze din partea publicului.

289 afişări
Imaginea articolului Alina Cojocaru şi artişti din diverse colţuri ale lumii au adus "visul" mai aproape de români, pe scena Operei Naţionale - FOTO

Alina Cojocaru şi artişti din diverse colţuri ale lumii au adus "visul" mai aproape de români, pe scena Operei Naţionale

Ca un cadou oferit cu ocazia sărbătorilor de iarnă fetiţelor care se visează balerine, dar şi adulţilor pasionaţi de balet, Opera Naţională Bucureşti a adus în faţa publicului, sâmbătă seară, premiera spectacolului alcătuit din lucrările "DSCH", coregrafia de Alexei Ratmansky, pe muzica lui Dmitri Şostakovici, şi "The Dream" ("Visul"), coregrafia de Sir Frederick Ashton, pe muzica lui Felix Mendelssohn, bazat pe "Visul unei nopţi de vară", de William Shakespeare.

Premiera a beneficiat de participarea prim-balerinei de renume internaţional Alina Cojocaru, care a interpretat rolul Titania în "The Dream", iar la pupitrul Orchestrei Operei Naţionale Bucureşti s-a aflat dirijorul Cristian Sandu.

După o reprezentaţie de excepţie, ca de altfel fiecare apariţie a sa pe scenă, Alina Cojocaru s-a arătat fericită că a avut ocazia să danseze alături de artişti din diferite colţuri ale lumii, care au format o echipă pe scenă, respirând acelaşi ritm al muzicii.

"Acest lucru nu este întotdeauna uşor de reuşit", le-a declarat Alina Cojocaru reprezentanţilor mass-media, după încheierea spectacolului, precizând că a fost "o bucurie" să danseze.

Totodată, Alina Cojocaru a precizat că cea mai frumoasă parte a baletului este jocul imaginar, iar spectacolul de sâmbătă seară a fost "superb", tocmai pentru că a lăsat loc imaginaţiei şi creativităţii.

Recunoscută la nivel internaţional pentru talentul său, Alina Cojocaru le-a transmis celor mici care vor să aibă o carieră ca a ei "să îşi poarte inima de copii cu ei tot timpul", iar sfatul său nu se aplică doar în balet, ci şi în viaţă.

Lucrarea coregrafică "DSCH" a fost realizată în anul 2008, pentru New York City Ballet, pe muzica lui Dmitri Şostakovici ("Concertul nr. 2 în Fa major op. 102", compus în anul 1957). Titlul lucrării de balet provine de la formula "DSCH", motiv muzical (în notaţia muzicală de provenienţă germană) folosit de compozitor ca o aluzie la numele propriu şi ca o semnătură (acronim al numelui său).

Alte montări ale acestui balet au avut loc la Pacific Nortwest Ballet din Seattle, Teatro alla Scala din Milano şi Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg. După premiera mondială din anul 2008, publicaţia The New York Times a scris: "«DSCH» este o construcţie coregrafică plină de suspans, cu pasaje de dans strălucitoare care îţi taie respiraţia. Iar şi iar, te afli în faţa întrebărilor «Ce se va întâmpla mai departe?» şi «Care au fost exact paşii care tocmai s-au desfăşurat cu repeziciune?». Şi, mai mult de atât, baletul este marcat de o gingaşă şi pură poezie".

De asemenea, publicaţia britanică The Telegraph l-a numit pe Alexei Ratmansky cel mai talentat coregraf de balet de astăzi. În calitate de coregraf, Ratmansky a creat spectacole pentru Baletul Teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg, Baletul Naţional Olandez, Baletul Kirov, Baletul Regal Danez, Baletul Regal Suedez, New York City Ballet, Baletul din San Francisco, Baletul de Stat din Georgia etc.

Despre "DSCH", Johan Kobborg, directorul artistic al Companiei de Balet a Operei Naţionale Bucureşti, a spus că, în ciuda faptului că este "un balet lipsit de intrigă, aluziile subtile la relaţii şi personaje arată că, deşi baletul este un limbaj tăcut, este probabil cea mai puternică, cea mai vocală şi cea mai clară formă de comunicare existentă".

Baletul într-un act "The Dream" ("Visul"), o creaţie a coregrafului englez Frederick Ashton, a avut premiera în anul 1964, la Opera din Londra, şi este inspirat de piesa "Visul unei nopţi de vară", de William Shakespeare. "The Dream" poartă amprenta stilului Ashton, recognoscibil datorită mişcărilor ample de braţe şi interesului special acordat părţii superioare a corpului, umorului şi aluziilor subtile prezente în baletele sale, unor înlănţuiri de mişcări specifice, un stil mai degrabă liric decât dramatic. Fredrick Ashton este considerat unul dintre cei mai importanţi creatori ai secolului al XX-lea, cu o activitate de peste şase decenii în arta dansului. El a impus în balet, prin stilul său, mişcări extrem de dificile din punct de vedere tehnic. "The Dream" reprezintă, astfel, o lucrare în care baletul câştigă noi valenţe, în care spiritul poveştii este amplificat de mişcare, iar emoţia se propagă prin îmbinarea fericită între eleganţă şi culoare.

"«Visul» lui Sir Frederick Ashton nu este, nici el, mai puţin muzical sau mai puţin captivant. Această perspectivă înduioşătoare şi fermecătoare a «Visului unei nopţi de vară», al lui Shakespeare este o nestemată a baletului, magică şi impresionantă din punct de vedere vizual. În al ei decor feeric de pădure, visele sunt libere să zburde nestăvilite. Ghiduşia, magia, dragostea şi gelozia fac cu rândul la schimbarea «stăpânilor» între personaje. Şi pentru a-l cita pe Shakespeare: «Cursul iubirii adevărate nu a fost niciodată lin»", a declarat Johan Kobborg.

Următoarele reprezentaţii (cu distribuţii diferite, disponibile pe site-ul www.operanb.ro, secţiunea Calendar) vor avea loc duminică şi 16 decembrie.

Biletele pot fi achiziţionate de la casa de bilete a Operei Naţionale Bucureşti şi online, de la adresa tickets.operanb.ro şi din reţeaua bilet.ro.

Alina Cojocaru, născută la Bucureşti, a studiat la Kiev timp de şapte ani, perfecţionându-se apoi, din 1997, la Şcoala Regală de Balet din Londra, în urma câştigării unei burse în cadrul Concursului Internaţional de Balet de la Laussane. A dansat în Compania de Balet din Kiev, apoi la Londra, în 1999, fiind promovată ca prim-balerină. După succesul repurtat în "Giselle", ea a devenit solist principal (2001) al Companiei Regale de Balet de la Covent Garden.

În 2002, Alina Cojocaru a apărut pentru prima oară pe scena românească interpretând, alături de ansamblul Operei Naţionale Bucureşti, rolul titular din "Giselle", revenind apoi, în anul următor, pentru a dansa, alături de Johan Kobborg, la Galei de Balet din Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu". Ea a primit şi distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler.

Alina Cojocaru a fost desemnată, în 2004, cea mai bună balerină la festivalul Monaco Dance Forum, la gala premiilor Nijinsky, distincţie acordată o dată la doi ani. În 2009, evoluţia balerinei Alina Cojocaru în spectacolul "Giselle" din 2001, de la Royal Opera House din Londra, s-a clasat pe locul al zecelea în topul celor mai bune dansuri ale deceniului. Totodată, Alina Cojocaru s-a numărat printre cele patru laureate ale premiului pentru "Balerina deceniului", decernat în 2010 cu ocazia unei prestigioase gale internaţionale - "Stars of the 21st Century" -, care a fost organizată la Moscova. În afară de Alina Cojocaru, atunci au mai fost premiate Lucia Lacarra, din Spania, şi Svetlana Lunkina şi Diana Vishneva, din Rusia.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici