CJI: Deontologia jurnalistică aproape că nu a contat în campania pentru Preşedinţie

Deontologia jurnalistică aproape că nu a contat în campania pentru Preşedinţie, în timp ce mass-media s-a aflat de data aceasta la remorca politicii, a spus Ioana Avădani, directorul executiv CJI, joi, la o dezbatere care a încheiat proiectul "Informare şi derapaj în campania electorală".

64 afişări
Imaginea articolului CJI: Deontologia jurnalistică aproape că nu a contat în campania pentru Preşedinţie

CJI: Deontologia jurnalistică aproape că nu a contat în campania pentru Preşedinţie (Imagine: Mediafax Foto)

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Fundaţia Konrad Adenauer şi HotNews au organizat, joi, la sediul CJI, o masă rotundă care a încheiat proiectul "Informare şi derapaj în campania electorală".

La eveniment au participat Ioana Avădani, directorul executiv al CJI, Gelu Trandafir, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Cezar Ion, preşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR), Ciprian Stoianovici (AJR), Răzvan Martin, de la Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), dar şi jurnalişti, printre care Dan Tapalagă şi Costi Rogozanu.

Discuţia a abordat modul în care campania electorală pentru Preşedinţie a fost reflectată în presă. Încă din startul discuţiei, Ioana Avădani a spus că această campanie a fost "atipică şi neaşteptată".

Hoger Dix, director Fundaţia Konrad Adenauer, a spus că, în această campanie, jurnaliştii şi instituţiile media au avut anumite interese politice.

"Cred că a devenit evident înainte de campanie că unii jurnalişti sau instituţii de media vor avea anumite interese politice (...) Ar trebui, la adresa mediilor de informare, să ne aşteptăm să relateze despre politică, nu să facă politică", a spus Hoger Dix. El a făcut referire la un post TV care în ziua alegerilor a făcut public un exit-poll înainte de încheiere votului.

"Ce m-a speriat de-a dreptul a fost faptul că anumite posturi au făcut public în campanie un film care datează de acum cinci ani (...) un film care-l punea într-o lumină foarte proastă pe preşedintele Traian Băsescu", a spus Hoger Dix. El a fost de părere că jurnaliştii şi instituţiile publice care au făcut publică respectiva înregistrare ar trebui să ştie "că se supun riscului de a nu mai face gazetărie, ci politică".

Pe de altă parte, Ioana Avădani a prezentat concluziile care au reieşit în urma derulării proiectului "Informare şi derapaj în campania electorală".

"O primă concluzie a fost aceea că, în perioada de campanie, deontologia jurnalistică aproape că nu a contat. Avem aici recordul de amenzi date de CNA, date unor radiodifuzori în mod repetat şi crescând, ceea ce ne spune că aceşti oameni şi-au asumat ca pe o decizie editorială încălcarea normelor deontologice, în speţă încălcarea legii", a spus Ioana Avădani.

O a doua concluzie prezentată de Avădani a fost că "mass-media s-a aflat de data aceasta la remorca politicii".

"Mass-media a ajuns să se roage de candidaţi să facă dezbateri. Principalii candidaţi au avut două dezbateri, una la turul unu, una la turul doi. Media nu a mai reuşit să joace rolul de locomotivă în campania electorală. Am văzut vehiculate în mass-media teme care au inflamat discursul jurnalistic şi au ocultat campania", a spus Ioana Avădani, făcând referire la "filmuleţul" în care candidatul PDL, Traian Băsescu, părea că îl loveşte un copil, dar şi la vizita candidatului PSD, Mircea Geoană, la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

"Tot felul de teme parazite au abătut întrebările moderatorilor de la atribuţiile preşedintelui din Constituţie. Aceste teme nu s-au regăsit în temele de dezbatere", a susţinut Avădani.

O a treia concluzie trasată de Ioana Avădani a fost: "ne aflăm în faţa unei dileme de reglementare". "Pe de o parte legea s-a dovedit a fi insuficientă, neputând să acopere toate cazurile, şi s-a dovedit a fi excesivă", a spus Avădani.

O altă concluzie a CJI a fost că "internetul a luat faţa mediilor tradiţionale şi a devenit pretext pentru diverse manifestări şi soluţie pentru îngustările pe care media tradiţională le pune".

"De data această Radioul şi Televiziunea Publică au avut o campanie care nu s-a prea văzut. Au fost slabe, au fost palide, ceea ce în opinia mea este o premieră. Până acum bătălia se dădea pe Radioul şi Televiziunea Publică, pentru controlul acestor instituţii, pentru a le folosi mai ales în campanie", a spus Ioana Avădani.

În plus, Cezar Ion a spus că "bătălia în ceea ce priveşte Televiziunea Publică s-a dat tocmai pentru a nu funcţiona". "Interesul unuia dintre candidaţi a fost ca Televiziunea Publică să nu funcţioneze (...) Dacă Televiziunea Publică funcţionează la comandă unică, întotdeauna o să fie situaţia de acum", a spus Cezar Ion.

Gelu Trandafir, membru al CNA, a fost de părere că a existat o diferenţă în privinţa modului în care Realitatea TV şi Antena 3 au reflectat campania.

"A existat o distincţie între Realitatea TV şi Antena 3. Realitatea TV a fost un post tendenţios, dar a respectat pluralismul. Dădea posibilitatea de a se exprima (...), în timp ce la Antena 3, de pe 5 şi 20 noiembrie până la primul tur de scrutin, cu excepţia lui Vasile Blaga, niciun reprezentant al PDL nu a apărut pe acest post, pe motiv că nu vin. Era o situaţie ridicolă. Între cele două tururi de scrutin, la câteva emisiuni de dimineaţă, au apărut primii PDL-işti. În ultima săptămână, într-adevăr, au mai apărut PDL-işti şi la «Sinteza Zilei» şi cred că şi la «Ştirea Zilei»", a explicat Gelu Trandafir.

El a spus că şi CNA a purtat o "vină" în această campanie, întâlnindu-se doar în două şedinţe publice pe săptămână, spre deosebire de alte campanii, când Consiliul s-a întâlnit zilnic. "Am fost şi noi depăşiţi. Amenzile au fost foarte mici. Este şi o problemă a noastră, felul în care suntem numiţi. În orice ai susţine tu, imediat se va vedea poziţia partidului, a premierului sau a preşedintelui", a spus Trandafir.

Pe de altă parte, Ciprian Stoianovici (AJR) a spus că "presa a devenit şi a acceptat rolul de obiect de campanie şi de dispută".

"Presa s-a implicat în campanie până la faza la care presa se luptă cu presa (...) Sunt foarte mulţi oameni care au ajuns să creadă că este de datoria lor de jurnalist de opinie să se implice activ în această campanie. Presa nu a fost o presă partizană, nu a fost o presă angajată politic, ci a fost o presă de propagandă". El a făcut referire la stenogramele apărute în legătură cu Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac. "Stenogramele au fost preluate ca atare, nimeni nu a dus exerciţiul jurnalistic cu un milimetru mai departe (...) S-a preluat materialul furnizat în mod clar de un mediu politic, s-a discutat să vedem de care parte stăm şi gata", a mai spus el.

Şi Gelu Trandafir, membru al CNA, a fost de părere că în presă nu mai există demersul jurnalistic.

î"Televiziunile de ştiri au devenit cutii de rezonanţă sau de amplificare. Nu mai este demers jurnalistic", a spus Gelu Trandafir. El a dat ca exemplu situaţia stenogramelor cu Roşca Stănescu şi Chirieac, dar şi filmuleţul cu Traian Băsescu. "Filmuleţul a apărut pus pe post fără să se facă vreo verificare. A fost dat ca atare, brut (...) Nu mai există documentare înainte de a publica o informaţie. Toată munca de investigaţie se face live", a afirmat Gelu Trandafir.

Potrivit CJI, proiectul "Informare şi derapaj în campania electorală" s-a derulat în perioada noiembrie-decembrie 2009 şi şi-a propus să informeze cu promptitudine şi onestitate asupra modului în care mass-media şi-a îndeplinit rolul de mediator de informaţie în campania electorală.

Mai mulţi analişti media români recunoscuţi, dar şi autori voluntari, au postat cu regularitate, prin intermediul platformei HotNews, comentarii la adresa emisiunilor televizate din campanie, până la deznodământul acesteia.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici