Cobza, noua comoară românească înscrisă în Patrimoniul UNESCO

UPDATE: Ministrul Culturii, Demeter András István: Este oficial. Meșteșugul și interpretarea la cobza românească, înscrise în Patrimoniul UNESCO

Ministrul Culturii le-a mulțumit tuturor autorităților, dar și interpreților din România și Republica Moldova care s-au implicat în demers.

„Această nouă reușită aparține comunităților de meșteri care au transformat lemnul în artă și interpreților care au transmis de secole aceleași lucruri și cântece. Continuatorii și urmașilor au fost cei care și-au dorit inițierea acestui demers și ne-au solicitat sprijinul administrativ. De aceea, astăzi, împărtășim bucuria împreună cu ei și suntem cu atât mai mândri cu cât din momentul depunerii dosarului și, până în prezent, noi comunități și noi interpreți s-au alăturat acestui demers.

Vom sprijini în continuare acest val de speranță și entuziasm împreună cu experți locali și autorități publice din România și Republica Moldova pe care-i felicit și cărora le mulțumesc”, a declarat Ministrul Culturii Demeter András István.

Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi între 8 și 13 decembrie 2025. Elementul înscris poartă denumirea „Cobza – cunoștințe tradiționale, tehnici și muzici tradiționale” și devine cel de-al 11-lea element românesc recunoscut oficial în patrimoniul UNESCO. Recunoașterea subliniază unicitatea sunetului cobzei, priceperea în construcția sa, arta interpretării și rolul comunităților care au păstrat-o ca simbol cultural.

Cobza, legătura cu tradițiile și puterea culturii românești

Dumitrița Gliga, președinta Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO, a salutat această realizare, accentuând nevoia unor politici coerente de protejare a patrimoniului și sprijinirea celor care duc mai departe această tradiție. „Această reușită ne reconectează la rădăcinile noastre și confirmă forța culturii românești. Avem datoria de a proteja și transmite mai departe aceste valori,” a declarat aceasta.

Cobza se alătură astfel altor elemente românești deja intrate în patrimoniul UNESCO, precum ia cu altiță, transhumanța sau tradițiile de creștere a cailor lipițani. Deși incluse recent pe lista internațională, aceste practici au rădăcini adânci și o istorie de secole în spațiul românesc.

În spatele acestei reușite stă efortul comun al meșterilor lutieri, al școlilor populare, al artiștilor și al instituțiilor culturale din România și Republica Moldova, care au demonstrat importanța și actualitatea cobzei în cultura contemporană.

Folosita de-a lungul veacurilor în hore, ceremonii și nunți, cobza primește astăzi recunoașterea internațională pe care o merită, devenind încă un ambasador al patrimoniului cultural al României.