CRONOLOGIE: Personalităţile române decedate în 2011

Scriitorul Fănuş Neagu, muzicianul Johnny Răducanu, criticul de film Viorica Bucur, compozitorul Cornel Fugaru şi regizorii Liviu Ciulei, Alexandru Tocilescu şi Andrei Blaier se numără printre personalităţile culturale ale României decedate în 2011.

2700 afișări
Imaginea articolului CRONOLOGIE: Personalităţile române decedate în 2011

CRONOLOGIE: Personalităţile române decedate în 2011 (Imagine: Catalin Abagiu/Mediafax Foto)

1 ianuarie - Marin Constantin, fondatorul Corului Naţional de Cameră Madrigal

Marin Constantin, născut pe 27 februarie 1925, la Urleta, judeţul Prahova, a fost muzician, compozitor şi dirijor, fondator, dirijor şi director pe viaţă al Corului de cameră Madrigal. Activitatea sa a fost apreciată de critici muzicali din întreaga lume, fiind distins cu numeroase premii şi distincţii româneşti şi internaţionale. Corul Naţional de Cameră Madrigal, formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, a fost declarat "bun al patrimoniului universal UNESCO" în 1992, la Paris.

3 ianuarie - Dumitru Titus Popa, jurnalist

Născut în 1940, Dumitru Titus Popa a fost şef al catedrei de presă din cadrul Facultăţii de ziaristică, secretar de stat, membru al Guvernului, director general al Televiziunii Române, redactor-şef al săptămânalului Românul şi al săptămânalului Românul Magazin şi decan al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Hyperion. Popa a fost totodată membru al Uniunii Scriitorilor din România.

18 ianuarie - Cristian Paţurcă, cântăreţ şi compozitor

Cristian Paţurcă, autorul "cântecelor golanilor" intonate de mii de oameni în timpul manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, s-a născut pe 10 septembrie, 1964. Cristian Paţurcă a fost decorat cu medalia prezidenţială de argint "Zece ani de la prăbuşirea regimului comunist din România", în 1999, iar în aprilie 2010 a primit Crucea Naţională "Serviciul Credincios - clasa a III-a".

31 ianuarie: Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului

Născut pe 18 martie 1921, în judeţul Vâlcea, Valeriu Anania a urmat Seminarul Teologic Central din Bucureşti şi s-a călugărit, în 1942. În 1958, a fost arestat sub acuzaţia de activitate legionară înainte de 23 august 1944. Condamnat la 25 ani muncă silnică, a fost eliberat în 1964. Începând cu anul 1966, Bartolomeu Anania a îndeplinit diferite funcţii în cadrul Bisericii Ortodoxe Române şi a desfăşurat în paralel o activitate scriitoricească - concretizată în piese de teatru, volume de eseistică şi memorialistică -, lucrând şi la adnotarea Sfintei Scripturi după Septuaginta. Pe 21 ianuarie 1993 a fost ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, iar pe 2 martie 2006, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat la rangul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. În 2010, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

22 februarie - Ion Hobana, scriitor de literatură SF

Ion Hobana s-a născut pe 25 ianuarie 1931, în judeţul Timiş. A fost scriitor, ziarist, editor, secretar al Uniunii Scriitorilor şi a condus secţia de literatură pentru copii şi tineret a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. A publicat cinci volume de versuri pentru copii şi un roman, "Sfârşitul vacanţei", înainte de a se consacra, cu precădere, literaturii SF, cu povestirea "Glasul mării" (1955), nuvela "Ultimul văl" (1957), volumele de povestiri "Oameni şi stele" (1963), "Un fel de spaţiu" (1988) şi "Timp pentru dragoste" (2009). Prozele şi studiile lui au apărut în peste douăzeci de ţări.

1 martie - Nicolae Botnariuc, zoolog şi biolog

Născut pe 15 martie 1915, în Râşcani-Bălţi, Nicolae Botnariuc a fost decan al Facultăţii de Biologie din Bucureşti, membru al Academiei Române şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A condus Laboratorul de sistematică şi evoluţie a animalelor şi laboratorul de ecologie acvatică a Institutului de Biologie, colectivul de elaborare a lucrării "Fauna României", ca şi prima expediţie românească transafricană (1970 - 1971).

Romul Munteanu, critic, istoric literar şi editor

Romul Munteanu s-a născut pe 18 martie 1926, în judeţul Hunedoara. A fost profesor la catedra de literatură comparată a Universităţii din Bucureşti şi director al editurii Univers. A primit mai multe premii şi distincţii, printre care premiul Uniunii Scriitorilor în 1971, 1972, 1976, al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Ordinul Steaua României în grad de Cavaler, distincţiile Palmes Academiques şi Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler din partea statului francez.

23 martie - Teodor Negoiţă, explorator

Teodor Negoiţă, născut la 27 septembrie 1946, în judeţul Bacău, a fost cercetător, explorator polar şi speolog, primul român care a ajuns la Polul Nord, în 1995. A fost iniţiatorul Programului Român de Cercetări Polare şi a participat la 14 expediţii. Totodată, Teodor Negoiţă a fondat şi condus prima staţie românească permanentă de cercetare şi explorare din Antarctica (Staţia Law-Racoviţă), pe care a inaugurat-o în 2006. A primit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Comandor în 2008.

8 aprilie - Alex. Leo Şerban, critic de film

Născut pe 28 iunie 1959, la Bucureşti, Alex. Leo Şerban a fost critic de film, eseist, prozator, traducător şi artist vizual, senior editor la revista Dilema veche, profesor la Facultatea de Limbi Străine din Bucureşti, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, dar şi la Centrul de excelenţă pentru studiul imaginii. Articolele sale au apărut în reviste precum Cahiers du cinema (Franţa), Carta di cinema (Italia) şi Cover Magazine (SUA). De altfel, începând cu 1982, el a fost prezent (cu eseuri, poezie, proză, traduceri) în majoritatea publicaţiilor culturale româneşti. Alex. Leo Şerban a fost realizator şi moderator al emisiunii "Fotograme" de pe TVR Cultural (2005 - 2006). A fost singurul critic român invitat în emisiunea "Double Je" a lui Bernard Pivot, în 2004, şi a fost intervievat de The New York Times. În 2008, Alex. Leo Şerban a fost ales în urma unui sondaj, pe site-ul cinemagia.ro, "criticul de film preferat al cinefililor români".

18 mai - Mircea Horia Simionescu, prozator, publicist şi eseist

Scriitorul Mircea Horia Simionescu s-a născut pe 23 ianuarie 1928, la Târgovişte. Datorită scrierilor sale de-o pregnantă originalitate - apropiate spiritual de I. L. Caragiale, Franz Kafka, Julio Cortázar, Jorge Luis Borges, Italo Calvino, Urmuz -, este considerat de Mircea Zaciu un "trouble-fête" al literaturii postbelice, iar de Adrian Marino, autorul "celei mai bune şi mai bine organizate parodii antiliterare din întreaga noastră literatură". Cea mai cunoscută operă a sa este ciclul de patru volume "Ingeniosul bine temperat" (1969, 1970, 1980, 1983), epopee a erorilor secolului. În 1998, el a primit premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor din România.

24 mai - Fănuş Neagu, scriitor

Născut pe 5 aprilie 1932, în judeţul Brăila, Fănuş Neagu a fost povestitor, memorialist, nuvelist, romancier şi dramaturg, a fost redactor la revistele Luceafărul şi Amfiteatru şi a scris cronici sportive la România Literară. Printre volumele sale se numără "Întâmplări aiurea şi călătorii oranj" (publicistică), romanul "Scaunul singurătăţii", nuvelele "Dincolo de nisipuri", piesele "Echipa de zgomote" şi "Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa soseşte la timp". A primit premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru "Cantonul părăsit", "Frumoşii nebuni ai marilor oraşe", "Echipa de zgomote", "Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa soseşte la timp". În perioada 1993 - 1996, a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti, iar în 2001 a devenit membru titular al Academiei Române.

7 iunie - Mircea Iorgulescu, critic, istoric şi eseist literar

Mircea Iorgulescu, născut pe 23 august 1943, în judeţul Prahova, a fost critic, istoric literar şi eseist. S-a stabilit la Paris în 1989. A fost corespondent, redactor şi director adjunct al Serviciului românesc al postului Europa Liberă, între 1996 - 1999, în timp ce la RFI a fost colaborator permanent. În 1974 a debutat editorial cu "Rondul de noapte". Până la plecarea din ţară a mai publicat: "Al doilea rond", "Scriitori tineri contemporani, "Firescul ca excepţie", "Critică şi angajare", "Ceara şi sigiliul" (premiul Academiei Române), "Prezent", "Spre alt Istrati" şi "Eseu despre lumea lui Caragiale".

13 iulie - Cornel Fugaru, compozitor, solist vocal şi instrumentist

Cornel Fugaru s-a născut pe 2 decembrie 1940, la Bucureşti. A fost liderul formaţiei rock româneşti Sincron (1964 - 1978), ce a acompaniat cântăreţe celebre precum Anda Călugăreanu, Pompilia Stoian, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac. Fugaru a făcut numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme. A adaptat numeroase melodii populare româneşti, iar printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără "Dau viaţa mea pentru o iubire", "Nu sunt sclavul tău", "Eu nu mai sunt cel de ieri". De-a lungul carierei a primit numeroase premii la festivaluri, dar şi din partea Uniunii Compozitorilor din România.

21 iulie - Mircea Ivănescu, poet, scriitor, eseist şi traducător

Mircea Ivănescu, născut pe 26 martie 1931, a contribuit esenţial la recuperarea narativităţii în poezia autohtonă din a doua jumătate a anilor '60 şi din anii '70. Multiplu premiat pentru poezia şi traducerile sale, Mircea Ivănescu a fost propus, în 1999, pentru premiul Nobel pentru literatură, de către Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România, la solicitarea Comitetului Nobel al Academiei Suedeze.

12 august - Radu Bogdan, critic de artă

Radu Bogdan, născut în 1920, a fost un cunoscut critic de artă, autorul unei celebre monografii dedicate pictorului Ioan Andreescu. A fost, totodată, membru fondator ai Uniunii Artiştilor Plastici, membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă. A primit Premiul de Stat al RPR pentru monografia "Theodor Aman" şi a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, în grad de Mare Ofiţer.

22 august - Viorica Bucur, critic de film

Viorica Bucur, născută pe 15 februarie 1946, la Bucureşti, a fost critic de film şi profesor universitar, ce a realizat, timp de 15 ani, "Gala desenului animat" - singura emisiune dedicată desenelor animate, înainte de căderea regimului comunist. A realizat, totodată, o serie de emisiuni cu noutăţi din lumea filmului, elemente de istorie a cinematografiei şi recenzii de film. Viorica Bucur a fost supranumită de generaţii întregi "mama desenului animat" sau "mama lui Donald".

19 septembrie - Johnny Răducanu, contrabasist, pianist şi compozitor

Johnny Răducanu s-a născut pe 1 decembrie 1931, la Brăila, într-o familie de romi cu o tradiţie muzicală de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu. Cu o carieră muzicală de peste jumătate de secol, Johnny Răducanu - "Mr. Jazz of Romania", după cum l-a numit jurnalistul şi muzicianul Leonard Feather - a fost un veteran al muzicii româneşti de jazz. Johnny Răducanu s-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. În ultimii ani, Johnny Răducanu a susţinut nenumărate recitaluri, alături de nume cunoscute ale muzicii româneşti precum Anca Parghel, Mircea Tiberian, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Teodora Enache.

18 octombrie - Paul Everac, dramaturg

Paul Everac s-a născut la Bucureşti pe 23 august 1924. În 1948, el a scris prima sa opera literară, poemul dramatic "Robinson". Piesele sale de teatru - peste 140 - au cunoscut reprezentări în ţară şi în străinătate, au fost adaptate pentru teatru radiofonic, film şi televiziune, primind cronici elogioase şi fiind premiate de Ministerul Culturii, Uniunea Scriitorilor din România şi Academia Română. În 1986, i-a fost acordat premiul Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate. A fost director general al Televiziunii Române (1993 - 1994), iar apoi director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistă "Nicolae Iorga" de la Veneţia (1995 - 1997).

24 octombrie - Liviu Ciulei, regizor

Născut pe 7 iulie 1923, Liviu Ciulei a studiat teatrul şi arhitectura. A debutat ca regizor, în 1957, cu spectacolul "Omul care aduce ploaia" de Richard Nash, la Teatrul Municipal din Bucureşti, actualul Teatru Bulandra, unde a fost director artistic timp de peste 10 ani. Cariera spectaculoasă a lui Liviu Ciulei include peste 20 de filme, la care a lucrat în calitate de regizor, actor sau scenarist, precum şi numeroase spectacole de teatru, unde şi-a pus semnătura ca regizor, scenograf sau actor, aceste producţii fiind recompensate de-a lungul timpului cu distincţii prestigioase. Printre distincţiile obţinute de Liviu Ciulei, se numără premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes din 1965, pentru "Pădurea spânzuraţilor", Globul de Cristal, la Karlovy Vary, în 1969, pentru filmul "Valurile Dunării", premiul de excelenţă UNITER şi premiul de excelenţă în cinematografia română.

29 noiembrie: Alexandru Tocilescu, regizor de teatru

Alexandru Tocilescu, născut pe 27 iulie 1946, a fost unul dintre cei mai apreciaţi regizori de teatru români. A montat cu succes piese ca "O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu", "Elizaveta Bam", "Comedie roşie", "Casa Zoicăi", "Eduard al III-lea", "Sfârşit de partidă", "Comedie roşie" şi a regizat filme. În 2002 i-a fost decernat premiul UNITER pentru întreaga activitate.

1 decembrie - Andrei Blaier, regizor şi scenarist

Născut pe 15 mai 1933, în Bucureşti, Andrei Blaier a regizat numeroase filme, dar şi seriale de televiziune, precum "Dimineţile unui băiat cuminte" (1967), "Cireşarii" (serial TV, 1972), "Ilustrate cu flori de câmp" (1975), "Prin cenuşa imperiului" (1976), "Lumini şi umbre" (film TV, 1979 - 1982), "Fapt divers" (1984), "Vacanţa cea mare" (1988), "Divorţ din dragoste" (1991), "Crucea de piatră" (1993), "Terente - regele bălţilor" (1995), "Dulcea saună a morţii" (2003). Pentru "Ilustrate cu flori de cîmp", considerat de critica de specialitate drept un "film surprinzător, original", Blaier a primit premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN).

11 decembrie - Leonida Lari, poetă, publicistă şi om politic din Basarabia

Poetă, publicistă şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România, Leonida Lari s-a născut pe 25 octombrie 1949 în satul Buruceni, raionul Bălţi, din Republica Moldova. Ea a avut trei mandate de deputat în Parlamentul României, a fost membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a fost distinsă de Academia Română cu premiul pentru poezie "Mihai Eminescu". A primit titlul de Cavaler al Ordinului Republicii Moldova.

11 decembrie: Mihnea Gheorghiu, scriitor, traducător şi cineast

Născut pe 5 mai 1919, la Bucureşti, Mihnea Gheorghiu a fost preşedintele Uniunii Cineaştilor din România. De-a lungul anilor a desfăşurat o bogată activitate didactică şi a fost redactor fondator al revistei Secolul XX. A debutat ca scriitor în anul 1937. O bună parte din activitatea sa a fost dedicată traducerilor antologice din limba engleză a întregii opere a lui William Shakespeare şi Walt Whitman. A fost ales membru în numeroase instituţii de prestigiu din ţară şi din străinătate, ca Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaştilor din România, Academia Română, Academia de Istorie din Caracas, Asociaţia internaţională Shakespeare, Academia de Ştiinţe din New York etc.

12 decembrie - Mălina Olinescu, cântăreaţă

Cântăreaţa de muzică pop Mălina Olinescu s-a născut pe 29 ianuarie 1974, fiind fiica cântăreţei Doina Spătaru şi a actorului Boris Olinescu. A început să participe la festivaluri încă de când avea 5 ani şi a fost acceptată în 1996 în trupa de cântăreţi din popularul show de televiziune "Şcoala Vedetelor", difuzat la TVR. A fost premiată la Festivalul de la Mamaia şi la "Cerbul de Aur". A câştigat, în 1998, cu piesa "Eu cred", selecţia naţională Eurovision şi a reprezentat România în ediţia concursului muzical de la Birmingham (Marea Britanie).

19 decembrie - Mariana Şora, scriitoare şi traducătoare

Mariana Şora, născută pe 26 mai 1917, la Budapesta, a semnat numeroase volume de eseistică, memorialistică, critică literară şi romane. Stabilită la Timişoara, de la doi ani, s-a căsătorit în 1939 cu Mihai Şora, iar din 1978 s-a stabilit la Munchen. A scris critică - "Heinrich Mann", "Unde şi interferenţe. Studii, eseuri, articole", cu texte despre I. L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Thomas Mann, Jacob Wassermann, Robert Musil, Franz Kafka, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Heinrich Böll, Günter Grass, "Cunoaştere poetică şi mit în opera lui Lucian Blaga", "Cioran jadis et naguère" -, ficţiune şi memorialistică.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici