- Home
- Cultură-Media
- BUCUREŞTI, (27.04.2016, 06:20)
- Lucian Vasilescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Cum să spunem: Paştele sau Paştile?
Alexandru Ciolan este specialistul în „misterele cuvintelor” al „Ziarului de duminică” şi ne lămureşte:
6336 afișări
Cum să spunem: Paştele sau Paştile?
Cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, praznicul praznicelor, duminica duminicilor figurează în calendarele ortodoxe ca „Învierea Domnului“ sau, glosată între paranteze, ca „Sfintele Paşti”. Următoarele două zile, lunea şi marţea, scrise tot cu roşu (deci tot de sărbătoare), sunt numite însă „a doua” şi, respectiv, „a treia zi de Paşti”. Procedând în felul acesta, Biserica îşi afirmă preferinţa pentru numele cel mai acoperitor pentru conţinutul actual al sărbătorii (Învierea Domnului), făcând totodată concesie numelui nu foarte transparent şi, la urma urmelor, nici foarte fericit ales, impus însă de tradiţie (Paşti).
TITLURILE ZILEI
-
• VIDEO. Primul om cu cip Neuralink în creier joacă „Mario Kart” cu ajutorul device-ului
-
astăzi, 10:06
• Vremea se încălzeşte în Capitală. Ploi şi maxime de 24 de grade
-
astăzi, 10:01
• Cresc preţurile în industria prelucrătoare, construcţii şi în comerţ
-
astăzi, 08:41
• Horia Constantinescu renunţă la şefia ANPC pentru a candida la Primăria Constanţa
-
ieri, 23:00
• Pentagonul alocă 20 miliarde dolari pentru dezvoltarea avionului care-l va înlocui pe F-22 Raptor
-
astăzi, 06:25
-
astăzi, 05:46
• 4 obiceiuri proaste la masă care te fac să îmbătrâneşti mai repede
-
astăzi, 07:36
• Podul prăbuşit din Baltimore: Cadavrele a doi muncitori, recuperate din apă
-
ieri, 16:55
-
ieri, 22:31
-
ieri, 21:00
-
ieri, 22:26
-
ieri, 13:02
• Principele Regent Nicolae va fi repatriat şi înhumat lângă fratele său, Regele Carol al II-lea
-
ieri, 13:45
• Şefa ASSMB şi managerul Spitalului Colţea, cercetaţi sub control judiciar
-
ieri, 19:15
-
ieri, 18:05
Ediţia cea mai recentă (a doua, din 2005) a „Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” spune că numele sărbătorii este substantiv propriu masculin, că are la singular forma „Paşte”, iar la plural, forma „Paşti”, şi pentru masculin, şi pentru feminin (spunem deopotrivă „Sfinţii Paşti” sau „Sfintele Paşti”). Cum s-a ajuns la situaţia neobişnuită ca un substantiv masculin la singular să fie, la plural, şi masculin, şi feminin? Sau, altfel spus, să fie şi masculin şi neutru? Pentru a explica aceasta, vom urmări mai întâi istoria formală a cuvântului. (Exemplele sunt scoase din „Dicţionarul limbii române”, îndeobşte cunoscut ca Dicţionarul Academiei.)
În primele noastre texte scrise întâlnim exclusiv forme de plural, articulat sau nu („pastille”, „paştilor”, „paşti”), explicabil prin pluralul lat. „paschae” (cu desinenţa de plural -ae/-e trecută la -i încă din latina populară). Astfel, la Coresi, de pildă („Carte de învăţătură”, 1581) aflăm: „Acestea sunt paştile de bucurie şi de veselie” (datorită adjectivului pronominal „acestea” putem stabili că este vorba de un feminin); în Noul Testament din 1648 găsim: „sărbătoarea azimelor care să cheamă pastille”. Pentru singular, prima formă atestată în textele vechi este „pasha”, dar acesta este un cuvânt diferit, provenit nu din latină, ci din neogrecul „pasha” – apare, de pildă, într-un document slavo-român din Ţara Românească de la 1575, apoi la Dosoftei, în „Viaţa şi petreacerea svinţilor” (1682): „Dzi de adevărată pasha”. Singularul „paste”, format de la pluralul „paşti” (după modelul alternanţei -şte/-şti din, de pildă, cleşte/cleşti, peşte/peşti), apare în texte ceva mai târziu, parcă spre a confirma că nu este forma primară. În Biblia din 1688, pentru Paştele evreiesc se foloseşte de obicei forma de singular „Pasha” (din greacă), dar şi forma de sorginte latină, „Paşte”, refăcută după pluralul „Paşti” – în Numeri 9, 10, de pildă, găsim: „va face Paştele Domnului în luna a doao“.
Textul integral al articolului este disponibil la adresa:
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/pastele-sau-pastile-de-alexandru-ciolan-14116257
Citeşte şi: Numărul companiilor care acordă tichete sau cardurilor cadou ca bonusuri de Paşti ar putea creşte
Alexandru Ciolan (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista „Lumea” (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.
Citește pe alephnews.ro: Cillian Murphy devine vegan: „Mi-e dor de brânză. Nu îmi lipsește carnea”
Citește pe www.zf.ro: Revoltă la Carrefour în România: Cu cât sunt plătiţi angajaţii
Citește pe www.zf.ro: Surpriză de la Kaufland în România. A investit deja peste 1 mil. euro
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Povestea unui fost corporatist care alături de un prieten a creat de la zero propria marcă de bere 100% românească
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Ea este cea mai sexy sportivă din culturismul românesc! Are un singur vis: „Asta îmi dă energie”
PROSPORT.RO
Ce se întâmplă când bei vin roșu, de fapt. Expertiza surprinzătoare a medicului Vlad Ciurea
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe