Directorii Institutelor Culturale Române din Budapesta şi Varşovia au fost schimbaţi

"Aşa cum s-a anunţat, Institutul Cultural Român este angajat să-şi diversifice şi să-şi îmbogăţească activităţile şi să se deschidă complet spre beneficiari. O primenire a structurilor este indispensabilă. În acest sens, pe baza analizelor operate, conducerea ICR a desemnat-o pe doamna Alexandra Nica-Zdaniuk, personalitate culturală şi diplomatică, în funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Varşovia", informează un comunicat al ICR remis MEDIAFAX.

"De asemenea, doamna Gabriela Matei, consacrată în sfera diplomaţiei culturale, a fost desemnată în funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Budapesta. Cunoscutul publicist Karen Attila Sebesi (Cluj-Napoca) va fi director adjunct al Institutului Cultural Român de la Budapesta, iar doamna Ramona Călin, cunoscut expert internaţional, a fost desemnată în funcţia de director adjunct al Institutului Cultural Român de la Paris", se arată în comunicatul ICR.

Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii ICR Varşovia şi Budapesta au spus că nu au fost înştiinţaţi oficial cu privire la schimbările filialelor şi că aşteaptă un comunicat oficial din partea ICR Bucureşti.

"Am aflat de 10 minute, de pe site-ul ICR, că am fost demisă. Decizia mi se pare injustă, nedreaptă, iar în ceea ce priveşte persoana care mă va înlocui pot spune că o cunosc şi nu are nimic de-a face nici cu cultura, nici cu diplomaţia. A fost secretara fostului ambasador al României la Varşovia, Gheorghe Predescu", a spus Sabra Daici, fostul director al ICR, pentru MEDIAFAX.

"Nu am foarte multe de spus, pentru că, în primul rând, nu am fost în niciun fel anunţată, în niciun fel întrebată de ceva, în niciun fel analizată activitatea ICR Budapesta, în afară de calificativul maxim pe care l-am primit chiar săptămâna aceasta, semnat de ICR şi de Ministerul Afacerilor Externe. Dacă în urma unui calificativ maxim un om poate fi înlăturat, atunci înseamnă că ne întoarcem în cavernă", a declarat şi Brînduşa Armanca pentru MEDIAFAX.

În condiţiile în care angajaţii ICR depind, "formal", de Ministerul de Externe, după cum declară fostul director al ICR Budapesta, "procedura de înlocuire este ilegală. Nu poţi numi pe cineva pe un post care nu este vacant". În aceste condiţii, Brînduşa Armanca declară că are în vedere să acţioneze în judecată conducerea ICR Bucureşti.

Pe de altă parte, în calitatea de profesor universitar, "aşa cum este şi domnul Marga", Brînduşa Armanca susţine că "modul dispreţuitor în care se fac aceste lucruri (înlocuirea din funcţie a directorilor filialelor ICR, n.r.), cu comunicate pe site-ul institutului, este umilitor, complet neacademic. Probabil că domnul Marga îşi arogă un drept de alt fel, politic, iar comportamentul său nu este nicidecum academic, ci strict politic, pur şi simplu o exercitare a puterii în mecanismul de politizare a ICR".

În ceea ce priveşte succesoarea sa, Brînduşa Armanca spune: "Din nefericire pentru ICR Budapesta, că a strălucit în toţi aceşti ani, persoana nominalizată este din Ministerul Afacerilor Externe, fostă colaboratoare a mea până la începutul anului 2007, care a plecat disciplinar de aici (de la ICR Budapesta, n.r.), din cauza faptului că nu are absolut nicio capacitate managerială, ci, dimpotrivă, aş putea să spun că are diverse trăsături sociopate, care nu o recomandă pentru niciun fel de post de conducere. În ceea ce priveşte background-ul ei cultural, nu am nimic de adăugat".

În vârstă de 37 de ani, Sabra Daici, fostul director al ICR Varşovia, a absolvit, în 1998, un masterat în limba poloneză la Universitatea din Bucureşti. În 2005 a absolvit studiile de doctorat la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, cu teza "Oare sub masa care ne desparte, nu ne ţinem, în taină, toţi de mână? Spaţiul întâlnirii a doi scriitori: Bruno Schulz şi Max Blecher". În 2007 şi 2008 a beneficiat de burse ale Şcolii de Vară în Wrocław şi Varşovia, iar în perioada 2000 - 2005 a avut o bursă de doctorat la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, acordată de Ministerul Educaţiei din Polonia.

Din 2004 şi până în 2011 a fost expert în programe culturale la Institutul Polonez din Bucureşti. A colaborat la elaborarea articolelor de dicţionar ale scriitorilor români din Dicţionarul Scriitorilor Lumii, publicat de editura poloneză Zielona Sowa, în 2004, şi la elaborarea numărului românesc al revistei poloneze Dekada Literacka, în colaborare cu conf. dr. Constantin Geambaşu. Ea a devenit directorul ICR Varşovia în iunie 2011.

Brînduşa Armanca este licenţiată în filologie la Universitatea din Timişoara şi are titlu de doctor obţinut la Universitatea din Bucureşti. Este, de asemenea, absolvent al unor specializări în jurnalism şi management în cadrul Universităţii Central Europene, Universităţii din Marsilia, Preston University, Chico State University. În perioada 1997 - 2004 şi, apoi, în 2006, a fost director şi realizator al Studioului Teritorial din Timişoara al TVR. În 2006, Brînduşa Armanca a fost numită director al Institutului Cultural Român din Budapesta în 2006.

Până la ora difuzării acestei ştiri, Alexandra Nica-Zdaniuk (directorul numit al ICR Varşovia) şi Gabriela Matei (noul director al ICR Budapesta) nu au putut fi contactate.

Aceste schimbări la nivel de conducere operate la ICR din Budapesta şi Varşovia urmează celor efectuate la ICR din New York şi Paris.

Astfel, joi, a fost schimbată din funcţie Katia Dănilă, director al ICR Paris, cu publicistul Alexandru Dobrescu, iar miercuri, Doina Uricariu a fost numită în funcţia de director al ICR New York, după ce vineri, 15 septembrie, Corina Şuteu şi-a prezentat demisia.

Demisiile Corinei Şuteu şi Oanei Radu de la conducerea ICR New York au venit în contextul trecerii Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fapt care a determinat demisia întregii conduceri a ICR Bucureşti şi preluarea şefiei instituţiei de către Andrei Marga.

Citeşte şi: Geoană: Până la un nou ciclu politic complet, locul ICR este sub jurisdicţia şi cupola Senatului

Într-o conferinţă de presă susţinută pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţi Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au prezentat motivele pentru care şi-au dat demisia de la conducerea institutului.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece "de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului", ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de "identitatea naţională a românilor" de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

Solidari cu fosta conducere a ICR au fost numeroşi oameni de cultură din România şi din străinătate, printre care Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie şi Andrei Şerban. Lor li s-au alăturat reprezentanţi ai mediului de afaceri, jurnalişti, colaboratori şi simpatizanţi ai ICR, care au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a instituţiei de cultură.

În ciuda protestelor, Senatul a votat în plen, pe 11 septembrie, numirea lui Andrei Marga la conducerea ICR. Învestirea s-a făcut fără audierea în comisiile de specialitate, întrucât Andrei Marga a fost plecat din ţară, în Germania, unde a pregătit tipărirea unui volum personal, în traducere. Acesta a revenit la Bucureşti luni, când s-a instalat la şefia instituţiei.

Citeşte şi: Andrei Marga, votat de plenul Senatului la şefia Institutului Cultural Român, fără audiere în comisii

De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi, marţi, de plenul Senatului, pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.