Directorul Muzeului Satului: Am certitudinea că Ministerul Culturii nu îşi va acordul privind comasarea cu MŢR

"Ministrul Ştirbu (Gigel Ştirbu, n.r.) a procedat aşa cum trebuie, ne-am chemat pe toţi trei (directorul Muzeului Antipa, Dumitru Murariu, cel al Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, şi cel al Muzeului Satului, n.r) pentru a ne ştii punctul de vedere. Evident că punctul nostru de vedere a fost că nu se poate ca trei muzee să facă un asemenea joc absolut imposibil şi fără niciun fel de temei logic. Concluzia care s-a tras este că nu se va face această comasare de muzee de niciun fel", a declarat directorul Muzeului Satului.

De asemenea, directorul general al Muzeul Satului a spus că ideea a fost "una absurdă" şi că speră că "nu se va mai relua niciodată". Totodată, aceasta a precizat că ministrul Culturii, Gigel Ştirbu, a cerut în scris un punct de vedere din partea celor trei directori ai instituţiilor muzeale, opinia acestora urmând să fie transmisă cabinetului premierului Victor Ponta.

"Evident că decizia probabil se va lua acolo, dar decizia Ministerului Culturii (MC) este una favorabilă muzeelor şi - cum era şi logic - protejării patrimoniului destul de cunoscut şi foarte valoros al celor trei muzee", a mai spus aceasta.

Paulina Popoiu a afirmat că "Muzeul Satului în legătură cu MŢR sunt complementare, nu sunt două muzee care se opun şi nici nu sunt două muzee din care unul ar fi inutil. Din contră".

Pe de altă parte, directorul general al Muzeului Satului a declarat, privind preluarea clădirii Muzeului Ţăranului către Muzeul Antipa: "nu poţi să extinzi colecţiile Muzeului Antipa, care, într-adevăr duce lipsă de spaţii, să le extinzi într-o clădire care a fost de la început, din 1906, concepută ca o clădire pentru un muzeu de arte naţionale".

"Se pare că toată nebunia a pornit şi de la ideea Ministerului Mediului de a prelua Muzeul Antipa, iar domnul director Murariu a fost probabil în neclar cu ce vrea Ministerul Mediului. Oricum nu se poate face aşa ceva", a mai precizat aceasta.

Întrebată de unde a pornit această idee de comasare, Paulina Popoiu a precizat că nici măcar Ministerul Culturii nu ştia de unde a pornit iniţiativa. "Scenariul iniţial a fost preluarea de către Ministerul Mediului a Muzeului Antipa în aşa măsură încât Muzeul Antipa să-şi poată extinde depozitele, pentru că Muzeul Antipa nu are suficiente depozite pentru patrimoniu", a mai declarat aceasta.

Totodată, aceasta a spus că iniţiativa a fost fără fundament, pentru că "nu poţi să extinzi depozitele oriunde". Întrebată dacă are certitudinea că această iniţiativă de comasare a celor două muzee nu va fi aprobată, Popoiu a declarat: "Suntem în România şi nu putem avea certitudini". "Certitudinea mea în acest moment este că Ministerul Culturii nu îşi va da acordul", a concluzionat Paulina Popoiu.

Liberalul Gigel Ştirbu, învestit, marţi, în funcţia de ministru al Culturii, a declarat pentru MEDIAFAX, marţi seară, că nu este de acord cu comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român (MŢR) din Bucureşti, afirmând că "MŢR este o instituţie emblematică" pentru spiritualitatea poporului român.

"Este vorba de o iniţiativă a Ministerului Mediului, care doreşte să preia Muzeul Antipa şi, odată cu preluarea acestui muzeu, Muzeul Antipa, doreşte şi clădirea Muzeului Ţăranului Român care se află la o distanţă relativ mică, dar este vorba numai de clădire. Patrimoniul, exponatele, toate ar urma ca noi să le ducem în altă parte, eventual la Muzeul Satului sau în altă parte. Eu nu sunt de acord cu aşa ceva, pentru că Muzeul Ţăranului Român este o instituţie de cultură, o instituţie emblematică pentru spiritualitatea acestui popor", a declarat Gigel Ştirbu pentru MEDIAFAX.

De asemenea, acesta a subliniat că preşedintele României, Traian Băsescu, la jurământ, care a avut loc marţi, l-a întrebat dacă este de acord cu această iniţiativă. "(...) domnia sa a înţeles că eu sunt de acord. Ferească Dumnezeu, cum puteam să fiu de acord cu aşa ceva nefiind încă ministru. (...) Nu voi fi de acord cu trecerea clădirii Muzeului Ţăranului Român la Ministerul Mediului şi, implicit, cu mutarea acestui patrimoniu de o însemnătate inestimabilă pentru tot ceea ce înseamnă spiritualitatea şi tradiţia poporului român", a mai precizat acesta pentru MEDIAFAX.

Totodată, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a precizat, marţi, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, că "a fost o discuţie" privind preluarea Muzeului Antipa de către instituţia pe care o conduce, dar nu s-a luat nicio decizie.

Ministrul Rovana Plumb nu a mai făcut nicio altă precizare privind existenţa unui proiect de hotărâre de Guvern care prevede trecerea Muzeului Antipa de la Ministerul Culturii la Ministerul Mediului, dar şi preluarea de către muzeul de ştiinţe ale naturii a clădirii ocupate de Muzeul Ţăranului Român, ce ar urma să fie comasat cu Muzeul Satului.

Directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, Virgil Niţulescu, a arătat într-o scrisoare deschisă adresată marţi premierului Victor Ponta că a fost "informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»".

"În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău", se mai arată în scrisoarea deschisă adresată premierului.

Secretarul de stat din Ministerul Culturii, Radu Boroianu, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că acest minister nu a iniţiat proiectul care prevede comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român din Capitală, care se află "în mapa de şedinţă a Guvernului".

Boroianu a mai declarat că noul ministru al Culturii, Gigel-Sorinel Ştirbu, nu va susţine acest proiect, afirmând că a discutat cu acesta poziţia sa privind proiectul de comasare a celor instituţii muzeale. "Mi-a confirmat că nu este de acord cu această comasare", a subliniat Boroianu pentru MEDIAFAX.

Totodată, Dumitru Murariu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că nu ştie de existenţa unui proiect de Hotărâre de Guvern care ar face ca muzeul pe care îl conduce să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut, marţi, noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: "Comasaţi-le!".

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

"Comasaţi-le!", a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, a afirmat, marţi, că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu MŢR s-ar "desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească", greşeală pe care a făcut-o "cu vădită intenţie" numai "regimul comunist".

Citeşte şi: Băsescu îi cere lui Ştirbu să nu comaseze Muzeul Satului cu MŢR. Ponta: Comasaţi-le! Secretar de stat: Ştirbu nu susţine iniţiativa

Citeşte şi: Director general Muzeul Satului: Nu ne-a întrebat nimeni nimic despre proiectul de comasare cu MŢR

Citeşte şi: Ştirbu, despre comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului: Nu sunt de acord cu această iniţiativă

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială.

Muzeul a fost evacuat din clădirea de pe Şoseaua Kiseleff, care i-a fost destinată, în 1953, pentru găzduirea Muzeului Lenin - Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de Istorie a Partidului Comunist. Până în anul 1978, Muzeul Ţăranului Român a fost găzduit de Palatul Ştirbei, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceauşescu, a fost desfiinţat, prin unificare cu Muzeul Satului, iar "întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în nişte condiţii absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu şi să îl îngrijească", a relatat Niţulescu.

În 1990 a fost reînfiinţat Muzeul Ţăranului Român, fiind desprins de Muzeul Satului.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti a fost redeschis în septembrie 2011, după ce fusese închis pentru renovare şi modernizarea expoziţiei permanente în ianuarie 2009.

Clădirea care adăposteşte Muzeul Antipa a fost consolidată şi restaurată, între 1996 şi 2005, iar expoziţia, refăcută, în 2000. Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituţia fiind închisă pentru public. Instituţia urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranşelor de fonduri de la Ministerul Culturii şi a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar şi prin fonduri structurale (600.000 de euro).

Inaugurarea oficială a Muzeului "Grigore Antipa" în actualul sediu a avut loc în prezenţa Regelui Carol I, a Prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate. Dioramele din muzeele de ştiinţele naturii sunt prezentări expoziţionale, ecologice şi biogeografice, în care speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi şi în decoruri care imită mediul lor natural de viaţă.

Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecţii zoologice, de minerale şi roci, paleontologice şi etnografice. În urma colectărilor realizate de specialişti din ţară şi străinătate, a donaţiilor şi achiziţiilor, colecţiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii '30, în Europa existau doar două muzee în aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.