Educația și cultura în România – investiție strategică pentru consolidarea națională

România poate atinge un nivel de securitate națională comparabil cu cel al Suediei doar prin investiții substanțiale și coerente în educație și cultură, arată o analiză realizată de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.

Documentul, prezentat marți în cadrul târgului Alba Transilvana 2025, avertizează că războiul contemporan nu mai este doar militar, ci și simbolic, informațional și cultural. În acest sens, educația și cultura devin elemente-cheie ale apărării naționale.

România se află în prezent printre ultimele state UE la cheltuieli pentru educație și cultură – 3,3% și 1% din PIB. Prin comparație, Suedia alocă peste 7,6% pentru educație, iar Ungaria 2,6% pentru cultură, recreere și religie.

Daniel David vrea un buget clar pentru Educație și Cercetare: „La sfârșitul celor 4 ani, să atingem 15% din bugetul național consolidat pentru Educație”

Promisiunile și programul electoral al lui Nicușor Dan pentru Președinția României. Ce își propune candidatul să facă din funcția de președinte

„Cultura este armură și radar, nu doar decor. E timpul să o tratăm ca pe o linie de apărare strategică”, a declarat Mireille Rădoi, directorul BCU „Carol I”. Aceasta a prezentat și Proclamația Culturii ca armă de apărare a Siguranței Naționale, un document care cere integrarea educației și culturii în doctrina de securitate a statului.

Printre propunerile analizei:

• creșterea bugetului pentru educație la cel puțin 5% din PIB în 5 ani;
• majorarea bugetului pentru cultură la minimum 2% din PIB;
• sprijin sporit pentru biblioteci, centre culturale și rețele educaționale cu rol în apărare informațională.

Investițiile în educație și cultură nu mai sunt opționale, ci vitale pentru coeziunea națională și rezistența la dezinformare, avertizează specialiștii.