Eugen Ionescu, celebrat la Paris, New York şi Teheran

Dramaturgul Eugen Ionescu, considerat maestru al teatrului absurdului şi unul dintre cei mai jucaţi zece autori de limbă franceză din lume, este sărbătorit, la celebrarea a 100 de ani de la naşterea sa, prin spectacole şi colocvii, în Paris, New York, dar şi la Teheran.

124 afişări
Imaginea articolului Eugen Ionescu, celebrat la Paris, New York şi Teheran

Eugen Ionescu, celebrat la Paris, New York şi Teheran

Celebrările din seria dedicată lui Ionescu include oexpoziţie de amploare dedicată acestuia, la Biblioteca Naţională aFranţei (care se va desfăşura până pe 3 ianuarie), colocvii şi maimulte spectacole la Paris şi New York, potrivit AFP.

Aproximativ 80 de producţii profesioniste ale operelor luiIonescu au fost autorizate să fie jucate în lume, în 2009 şi înlunile ce urmează, potrivit Societăţii de Autori şi CompozitoriDramatici (SACD), mandatată de fiica dramaturgului, Marie-FranceIonesco.

Un record mondial este faptul că echipa Théâtre de laHuchette de la Paris joacă, din 1957, "Cântăreaţa cheală" şi"Lecţia", în fiecare seară.

Acestei "performanţe puţin moarte", cum o descrie Marie-FranceIonesco, fiica dramaturgului preferă montări mai moderne, în Franţaşi în străinătate.

"Este adevărat că, în anii '70, opera sa a fost puţinîndepărtată de scenă, din motive ideologice", a declarat pentru AFPfiica dramaturgului, referindu-se la faptul că Ionescu, foarteostil teatrului politic, s-a opus brechtienilor, care aveau putereaîn acea perioadă.

Potrivit SACD, Ionescu face parte din primii zece ceimai jucaţi autori dramatici din Franţa. Operele sale sunttraduse în zeci de limbi, iar între 20 şi 60 la sută din sumaprovenită din drepturi de autor este din afara Franţei. Între 2004şi 2008, 48 de ţări au cumpărat drepturile pentru "Regele emort".

Marie-France Ionesco a declarat că teatrul scris de tată săueste unul "al interogaţiei". "El a vrut să regăsească structurileteatrului clasic, acela al lui Shakespeare şi al tragedienilorgreci, unde există interogare metafizică", a adăugat aceasta.

Şi Universitatea din Teheran (Iran) va celebra centenarul de lanaşterea lui Ionescu, potrivit ediţiei Teheran Times. Evenimentulva avea loc între 30 noiembrie şi 2 decembrie. Potrivitorganizatorilor, evenimentul, care doreşte să elibereze textele luiIonescu de eticheta de "teatru al absurdului", nu a fost finanţatde Ministerul iranian al Ştiinţelor, Cercetării şi Tehnologiei.

Unul dintre organizatori este Kamyabi Mask. Acesta a făcutinterviuri cu Ionescu şi cărţi despre piesele acestuia. Printrepiesele care vor fi citite, în cadrul evenimentului, se numără"Rinocerii", "Scaunele" şi "Regele moare".

Eugen Ionescu (26 noiembrie 1909, Slatina - 28 martie 1994,Paris), cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, afost un scriitor de limbă franceză originar din România,protagonist al teatrului absurdului şi membru al AcademieiFranceze.

Primele apariţii ale lui Eugen Ionescu sunt în limba română, cupoezii publicate în revista Bilete de papagal (1928-1931) a luiTudor Arghezi, articole de critică literară şi o încercare de epicăumoristică, "Hugoliada: Viaţa grotescă şi tragică a lui VictorHugo".

Volumul de debut este unul de versuri şi se numeşte "Elegiipentru fiinţe mici". Cele mai de seamă scrieri în limba românărămân eseurile critice, reunite în volumul intitulat "Nu!", premiatde un juriu prezidat de Tudor Vianu pentru "scriitori tinerineeditaţi".

Prima lui piesă de teatru, "Cântăreaţa cheală/ La CantatriceChauve", a fost reprezentată la 11 mai 1950 la Théatre de laHuchette în regia lui N. Bataille, fiind primită cu răceală depublic şi de critică.

Piesa relua o alta, scrisă în limba română, şi intitulată"Englezeşte fără profesor", publicată din nou în limba natală abiadupă 1990. Urmează o perioadă foarte fecundă, în care autorulprezintă, an de an, câte o nouă piesă. Sălile de teatru rămângoale, dar treptat începe să se formeze un cerc de admiratori caresalută acest comic ivit din absurd, unde insolitul face săexplodeze cadrul cotidian.

Teatrul cel mai de seamă al Franţei, La Comédie Française,prezintă în 1966, pentru prima dată, o piesă de Ionescu, "Setea şiFoamea" şi apoi piesa "Regele moare". Anul 1970 îi aduce oimportantă recunoaştere: alegerea sa ca membru al AcademieiFranceze, devenind prin aceasta primul scriitor de origine românăcu o atât de înaltă distincţie.

Opera lui Eugen Ionescu a constituit obiectul a zeci de cărţi şisute de studii, teze de doctorat, colocvii internaţionale,simpozioane şi festivaluri.

Criticii disting, în general, două perioade sau maniereale teatrului ionescian. Prima cuprinde piese scurte, cupersonaje elementare şi mecanice, cu limbaj aberant şi caractercomic predominant: "Cântăreaţa cheală", "Lecţia", "Scaunele" şialtele.

A doua încadrează piese ca "Ucigaş fără simbrie", "Rinocerii","Regele moare" etc., în care apare un personaj principal, un micfuncţionar modest sau rege visător şi naiv. În aceste pieseacţiunea şi decorul capătă importanţă, limbajul este mai puţinderutant şi comicul este înlocuit progresiv cu tragicul. Temelepredominante sunt singurătatea, izolarea şi falsitatea. Obsesiamorţii este marea forţă motrice a operei lui Eugen Ionescu, de lamoartea gândirii şi a limbajului la moartea neînţeleasă şiinacceptabilă a individului.

În anul 2009 opera lui Eugen Ionescu este celebrată înmod oficial în întreaga lume, la propunerea României şi adelegatului permanent la UNESCO, criticul literar NicolaeManolescu. Cu această ocazie, fiica sa Marie-France Ionesco,posesoare a drepturilor de autor, a protestat împotriva prezentăriilui Eugen Ionescu drept autor român, argumentând că toate pieselesale au fost scrise în limba franceză.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici