Organism pentru supravegherea şi sancţionarea presei - propunere legislativă în Senat

Senatorul PNL Ioan Ghişe a depus marţi la Senat "Legea jurnalistului", conform căreia ziariştii trebuie să aibă "carte de jurnalist", să activeze în cabinete jurnalistice, să fie atestaţi o dată la trei ani, examinaţi psihologic anual, proiectul prevăzând şi sancţiuni pentru "delicte de presă".

208 afişări
Imaginea articolului Organism pentru supravegherea şi sancţionarea presei - propunere legislativă în Senat

Organism pentru supravegherea şi sancţionarea presei - propunere legislativă în Senat (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Propunerea legislativă a lui Ghişe prevede, la articolul 68, că "prin delict de presă se înţelege delictul civil săvârşit prin inserarea de informaţii, reflecţii sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicaţii asupra societăţii şi a cauzat o daună materială sau morală unei persoane".

Iniţiativa lui Ghişe prevede că răspunderea pentru producerea delictului de presă revine reprezentanţilor autorităţilor publice, prin transmiterea de informaţii eronate, proprietarului de multiplicarea de publicaţii, proprietarului postului de radio sau televiziune, editorului şi autorului care nu are calitatea atestată de jurnalist.

Delictul de presă este înţeles de senatorul PNL drept "delict sau cvasi-delict civil".

Astfel, potrivit propunerii lui Ghişe, prin delict se înţelege "orice fapt voluntar (ilicit) şi dăunător al persoanei, îndeplinit prin acţiune sau omisiune, săvârşit cu intenţia de a păgubi altă persoană".

"Cvasi-delict este tot un fapt ilicit şi dăunător, însă comis fără intenţie răutăcioasă", se precizează în textul de lege propus.

Potrivit legii senatorul PNL, poate fi tras la răspundere din cauza unui delict de presă cel ale cărui fapte îndeplinesc simultam condiţiile: constituie o culpă sau greşeală prin omisiune sau acţiune, constituie cauza prejudiciului a cărui reparare se cere, au cauzat o daună morală sau materială, sunt ilicite, pot fi imputate autorului.

Ghişe propune înfiinţarea unui organism, denumit Ombusman-ul Mass-Media, care are rolul principal în supravegherea şi sancţionarea delictelor de presă.

Ombusman-ul ar urma să fie un organism reprezentant al patronatelor mijloacelor de presă (scrisă, audio, tv) care să aibă în componenţă şi câte un reprezentant al societăţii civile şi al cadrelor universitare din domeniul comunicării.

Ombusman-ul monitorizează sesizările privind săvârşirea delictelor de presă şi le evaluează în grile care să pună în corelare valoarea despăgubirilor solicitate cu veniturile realizate de producătorul delictului de presă şi cu valoarea pagubei suferite.

De asemenea, Ombusman-ul ar urma să suspende din profesie jurnaliştii, în cazul săvârşirii de către aceştia a unor infracţiuni penale.

Ghişe propune şi condiţii pentru exercitarea profesiei de jurnalist. Astfel, profesia de jurnalist ar urma să fie exercitată numai de persoane care realizează producţii jurnalistice şi posedă "Cartea de jurnalist".

În sensul legii, produsele jurnalistice sunt ştirile, opiniile, calupurile de ştiri, interviurile, reportajele, anchetele, comentariile, editorialele, dezbaterile, caricaturile, toate având regimul juridic prevăzut de Legea drepturilor de autor.

De asemenea, pentru a putea fi jurnalist, conform proiectului lui Ghişe, ar fi necesară atestarea, o dată la trei ani, a calităţii de jurnalist, examinarea psihologică anuală, precum şi confirmarea aptitudinilor de jurnalist printr-o practică de cel puţin doi ani.

Nu pot fi jurnalişti, conform propunerii lui Ghişe, cei care au fost condamnaţi definitiv pentru furt, viol, tâlhărie, crimă, escrocare, trădare de ţară "şi alte fapte incompatibile cu morala socială".

Cartea de jurnalist, care atestă calitatea de jurnalist, este eliberată de Colegiul Naţional al jurnaliştilor.

În plus, profesia de jurnalist ar urma să se exercite în cabinete jurnalistice, individuale sau asociate, cabinete care trebuie dotate cu arhivă, registratură şi care trebuie să ţină evidenţa financiar-contabilă.

Actul de înfiinţare a unui asemenea cabinet presupune înregistrarea la Registrul unic al cabinetelor, întocmit de Colegiul Naţional al jurnaliştilor.

Acest Colegiu propus de Ghişe eliberează Cartea de Presă necesară practicării profesiei de jurnalist. Colegiul ar urma să fie alcătuit din câte un reprezentant al fiecărei asociaţii sau uniuni profesionale care a dobândit Cartea de presă, membrii Colegiului trebuind să aibă o activitate de minimum şase ani în jurnalistică.

Colegiul ar trebui să propună criteriile şi principiile de atestare a jurnaliştilor, să ţină într-un registru evidenţa acestora, să supravegheze respectarea deontologiei, să sesizeze abaterile disciplinare, să stabilească onorarii minime pentru organizaţiile profesionale.

Ghişe propune ca impozitul maxim pe venit al titularului cabinetului de jurnalist să fie 16%. Senatorul PNL prevede şi o reducere a impozitului pe venit, în condiţiile angajării a cel puţin cinci absolvenţi de învăţământ superior.

Potrivit lui Ghişe, jurnaliştii pot fi sancţionaţi disciplinar, în raport cu gravitatea faptelor, de la mustrare, avertisment, amendă de la două la zece salarii medii pe economie, interdicţia de a exercita profesia de la o lună la un an până la excluderea din profesie.

Senatorul liberal a prevăzut în propunerea legislativă şi sancţiuni contravenţionale pentru editori şi patroni.

Astfel, introducerea spre publicare a unor produse jurnalistice care nu provin de la cabinete de jurnalişti se pedepseşte cu amendă de până la trei salarii medii pe ţară. Introducerea, de către editor sau patron, a unor produse jurnalistice care încalcă normele deontologice se sancţionează cu amendă între trei şi şase salarii medii pe economie.

Fapta autorului de a publica materiale care sunt de natură să aducă atingere unui drept legitim al unei persoane se sancţionează cu amendă de la 6 la 12 salarii medii, iar fapta reprezentantului autorităţii publice care pune la dispoziţia jurnaliştilor date eronate se sancţionează cu amendă de la 6 la 12 salarii medii pe economie.

Ghişe propune şi distincţii între zvonuri, ştiri şi opinii, stabileşte pentru mijloacele de informare în masă obligaţia de a asigura "transparenţa totală" cu privire la proprietatea şi gestiunea lor, introduce incompatibilităţi între exercitarea profesiei de jurnalism şi exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.

Credeţi că era necesară o astfel de Lege?

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici