Variety: "La source des femmes" de Radu Mihăileanu, un film care are clişee, dar şi un farmec aparte - VIDEO

Potrivit publicaţiei specializate, filmul "amestecă melodrama, comedia şi exotizează Orientul Mijlociu", lucru care face pelicula "destul de greu de digerat". Totuşi, mai scrie Variety, farmecul filmului lui Mihăileanu stă în puterea de seducţie a felului în care povestea despre revoluţiile din Africa de Nord este spusă. Cu toate acestea, "La source des femmes" nu va avea, cel mai probabil, un mare succes la publicul din afara ţărilor coproducătoare.

"Scenariul, care urmează reţeta de 'jumătate sentimentalism exacerbat - jumătate clişee' iroseşte mai multe intrigi care nu se dezvoltă până la capăt", scrie Variety, notând că toate personajele sunt "unidimensionale", cu excepţia lui Sami - care pendulează între rolul de bărbat iubitor şi macho.

Variety apreciază, în schimb, rolul imaginii "epice", dar şi a muzicii semnate de Armand Amar, care dă peliculei un aer din "1001 de nopţi".

În seara zilei de sâmbătă, mai multe femei din satul marocan unde au avut loc filmările, care au făcut parte din distribuţia "La source des femmes", vor fi prezente la premiera cu covor roşu de la Cannes.

Cel mai recent lungmetraj al lui Radu Mihăileanu, "La source des femmes", are un buget de 8,8 milioane de dolari şi este coprodus de EuropaCorp, compania lui Luc Besson, Elzevir Films şi de regizorul român, potrivit Variety.

De asemenea, la producţie au fost cooptaţi Panache Prods., din Belgia, şi Indigo, din Italia. EuropaCorp se va ocupa de vânzările internaţionale ale peliculei. Canal Plus şi France Televisions au precumpărat drepturile asupra peliculei. Pierre-Ange Le Pogam este producătorul din partea EuropaCorp.

Scenariul peliculei este scris de Radu Mihăileanu, împreună cu Alain-Michel Blanc, alături de care regizorul român a lucrat la filmul "Concertul".

Acţiunea filmului "La source de femmes" se desfăşoară într-un sat izolat din Maroc, unde femeile îşi ameninţă bărbaţii că nu vor mai face sex cu ei dacă nu le aduc apă de la singura fântână din zonă, situată pe un deal îndepărtat.

Regizorul a mărturisit că i-a spus actriţei în rol principal, Leïla Bekhti: "Eşti o Ioana d'Arc contemporană; tu porneşti mişcarea revoluţionară în legătură cu iubirea şi locul femeilor în lume".

Dar, potrivit New York Times, "La source des femmes" este un film coral. "Toate personajele mele sunt importante", spune Mihăileanu. "Când scriu, scriu despre toate. Apoi trebuie să scurtez povestea şi să mă centrez pe unul dintre ele", a mărturisit el.

Mihăileanu a mai spus că a găsit o libertate specială în regizarea unui film într-o limbă pe care nu o cunoştea: "Iubesc melodicitatea acestei limbi (...) atâtea lucruri se întâmplă prin intermediul muzicii şi dansului".

"De când am scăpat de regimul lui Ceauşescu, a fost plăcerea mea să fac doar ce îmi place. Povestea aceasta este importantă pentru mine, este despre secetă, despre suflete aride şi despre cum găseşti calea către izvor", a spus Mihăileanu. El şi-a mai amintit modul în care a pregătit filmul, din iulie până în septembrie 2009, intervievând femei din acea zonă, femei care l-au ajutat să formeze personajele. Despre locuitorii satului, care au participat la filmări şi care vor fi prezenţi la Cannes, Mihăileanu a spus: "Cu toţii sunt vedete. Ne-au primit cu atâta căldură. Nu au mai fost nicăieri în afara satului lor. Va fi o seară magnifică".

Născut pe 23 aprilie 1958, la Bucureşti, Radu Mihăileanu este fiul unui jurnalist evreu, Mordechaï Buchman, care, după ce a evadat din lagărul de concentrare unde fusese deportat de nazişti, şi-a schimbat identitatea. Sub noul nume, de Ion Mihăileanu, el va scrie scenariul primului film al lui Lucian Pintilie, "Duminică la ora şase", din 1965.

Radu Mihăileanu a părăsit România în 1980, îndreptându-se către Israel, pentru ca ulterior să se instaleze în Franţa. Educat la Institutul de înalte studii cinematografice (IDHEC), el lucrează, în anii '80, ca monteur, apoi ca asistent de regie, mai ales alături de Marco Ferreri ("I love you", 1985, şi "Y'a bon les blancs", 1987), timp în care semnează şi câteva filme de scurtmetraj.

În 1993, Radu Mihăileanu filmează primul său lungmetraj, "Trahir", care retrasează conflictele unui poet român disident din regimul stalinist. Însă cineastul dobândeşte recunoaşterea internaţională cu cel de-al doilea film, "Trenul vieţii/ Train de vie", realizat cu finanţare franceză, belgiană, olandeză şi românească şi premiat la Veneţia şi Sundance: această fabulă impregnată cu umor evreiesc abordează Holocaustul (Shoah) dintr-un unghi original - organizarea, de către săteni, a unui tren cu deportaţi deghizaţi în nazişti, în speranţa de a scăpa în acest fel de lagărele morţii. La acest al doilea film, asistent de regie a fost Cristian Mungiu, regizorul filmului "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", premiat cu Palme d'Or la Festivalul de la Cannes, în 2007.

Temele cel mai des abordate de cineast - exilul şi identitatea - sunt în centrul celui de-al treilea film al său, "Trăieşte!/ Va, vis et deviens", foarte apreciat la Festivalul de la Berlin - Premiul publicului - şi la César 2005, unde a primit un premiu pentru cel mai bun scenariu original. În acest film, regizorul se inspiră din istoria evreilor din Etiopia, repatriaţi în Israel la mijlocul anilor '80.

Cel de-al patrulea film al său, "Concertul", filmat în proporţie de aproximativ 60% în România, lansat în 2009, a primit două premii César, pentru sunet, respectiv pentru cea mai bună coloană sonoră. În plus, filmul a primit patru trofee Gopo, pentru cel mai bun montaj, cea mai bună muzică originală, cea mai bună scenografie şi cel mai bun machiaj.