Deficitul de forţă de muncă, doar în companiile de IT, este de 15.000 - 20.000 de oameni anual şi se adânceşte de la un an la altul

  • „Nu trebuie să pierdem din vedere că şi companii din alte industrii sau instituţii ale statului au o nevoie din ce în ce mai mare de specialişti IT.”
  • În prezent, în sectorul de IT - fără segmentul de comunicaţii - lucrează între 130.000 şi 135.000 de angajaţi.
  • „Dacă nu ne-am confrunta cu această criză acută de profesionişti, performanţele industriei de IT ar fi semnificativ mai mari şi mai rapide.”
1768 afişări
Imaginea articolului Deficitul de forţă de muncă, doar în companiile de IT, este de 15.000 - 20.000 de oameni anual şi se adânceşte de la un an la altul

Deficitul de forţă de muncă, doar în companiile de IT, este de 15.000 - 20.000 de oameni anual şi se adânceşte de la un an la altul

Jucătorii din industria de IT naţională, în cadrul căreia lucrează aproximativ 135.000 de specialişti - fără segmentul de comunicaţii, se luptă cu un deficit de forţă de muncă între 15.000 şi 20.000 de persoane anual, arată datele transmise de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), în timp ce universităţile din România continuă să livreze câte 7.000- 8.000 de absolvenţi cu diverse specializări IT, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

„Deficitul de forţă de muncă, numai în companiile IT, este de aproximativ 15.000 - 20.000 de oameni anual şi se adânceşte de la un an la altul. Piaţa e ca un <burete> şi asoarbe imediat toţi oamenii cu competenţe, astfel, nu putem vorbi de oameni disponibili cât timp vorbim de un deficit ridicat de forţă de muncă”, a spus pentru MEDIAFAX Gabriela Mechea, director executiv al ANIS.

Ea a adăugat că în urma contextului pandemic din ultimii doi ani, care a digitalizat marea majoritate a mediului de business, şi companiile active în alte domenii – precum transport, curierat, sănătate, educaţie şi altele –, dar şi instituţiile statului au nevoie de specialişti IT care să le ajute pe drumul spre integrarea şi utilizarea noilor tehnologii.

„În pandemie, datorită nevoii crescute de digitalizare a proceselor şi interacţiunilor, sectorul IT a cunoscut o creştere semnificativă, de peste 15% pe an, ceea ce reprezintă un ritm de creştere de peste trei ori mai accelerat decât creşterea economică anuală a întregii ţări. Şi nu trebuie să pierdem din vedere că şi companii din alte industrii sau instituţii ale statului au o nevoie din ce în ce mai mare de specialişti IT.”

Iar pentru a estompa în timp deficitul de forţă de muncă din industria de IT, Gabriela Mechea consideră că este nevoie de investiţii în educaţie. Astfel, printre propunerile trimise de ANIS spre Ministerul Educaţiei se regăsesc introducerea orelor obligatorii de TIC în curricula liceală - pentru toate tipurile de învăţământ, crearea unor programe de reconversie pentru profesori, facilitarea accesului experţilor în şcoli, creşterea cifrelor de şcolarizare în educaţie tehnologică în facultăţi şi finanţări pentru programe de educaţie privată în domeniul IT.

„Educaţia este o investiţie care îşi arată roadele pe termen lung, iar pentru a ne asigura că vom avea specialişti peste 10-15 ani, schimbările trebuie să înceapă acum. Considerăm că este esenţială elaborarea unor noi programe de reconversie şi dezvoltare continuă pentru profesori, care să le permită acestora să predea ore de TIC în concordanţă cu nevoile actualizate ale industriei. Aceste programe de formare profesională continuă pot fi realizate inclusiv prin parteneriate cu mediul privat”, a mai spus Gabriela Mechea, adăugând că deţinerea unor competenţe avansate de tehnologie a informaţiei sunt esenţiale tuturor absolvenţilor, indiferent de profil. „IT-ul devine parte, în ritm accelerat, din toate industriile în care angajaţii trebuie să fie capabili să lucreze cu tehnologii complexe şi prelucrări avansate de date. IT-ul este, de asemenea, esenţial pentru antreprenori, precum şi pentru cetăţeni, în interacţiunea digitală cu administraţia publică.”

În ceea ce priveşte creşterea cifrelor de şcolarizare în domeniul tehnologiei informaţiei, inclusiv programare, în facultăţi atât cu profil tehnologic cât şi din alte domenii, directorul executiv al ANIS consideră importantă introducerea de cursuri cu credite (opţionale sau obligatorii) susţinute de experţi din industrie, care să aibă o contribuţie semnificativă în formula de calcul ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior) pentru cifra de şcolarizare.

„În facultăţile care nu sunt de profil, este utilă introducerea unor cursuri de reconversie acreditate care să permită dobândirea unor abilităţi în domeniul tehnologiei informaţiei. De altfel, este nevoie de finanţări pentru programe de educaţie privată în domeniul IT organizate de companii, precum trainingurile in-house şi academiile care să fie susţinute prin subvenţii, finanţări sau aplicarea unor deduceri fiscale.”

De asemenea, un alt factor care poate ajuta în ceea ce priveşte deficitul de forţă de muncă din sectorul IT este simplificarea legislatiei muncii privind angajarea de personal înalt calificat din ţări non-EU, a adăugat Gabriela Mechea, pentru ca jucătorii din industrie să poată atrage, în România, oameni cu competenţe înalte şi diverse specializări.

În 2020, ultimul an pentru care există date disponibile, întreg sectorul IT&C a generat 7% din PIB-ul României, din care doar industria de software şi servicii a contribuit cu 4% din PIB, a mai spus Gabriela Mechea, care este de părere că sectorul companiilor de software şi servicii poate depăşi 7% pondere în PIB în anul 2025.

„În mod cert industria va creşte. Suntem un sector care şi-a dovedit rezilienţa în faţa crizelor, care a continuat să crească atunci când economia trecea prin perioade de contracţie şi care aduce o valoare adăugată mare nu numai prin prisma contribuţiei la PIB, dar şi pentru dezvoltarea societăţii în ansamblu şi transformarea României într-un hub local de tehnologie. Lipsesc specialiştii, iar parte din soluţii le-am detaliat anterior. Dacă nu ne-am confrunta cu această criză acută de profesionişti, performanţele industriei IT ar fi semnificativ mai mari şi mai rapide”, a mai spus directorul executiv al ANIS.

În ceea ce priveşte impactul geo-politic din ultimele trei luni, din urma conflictului armat dintre Rusia şi Ucraina, Gabriela Mechea a spus că este încă prea devreme pentru a estima în ce fel vor afecta aceste evenimente evoluţia sectorului IT din România.

„Ceea ce putem observa este nevoia foarte mare pentru securizarea infrastructurii cibernetice în condiţiile unui număr şi a unei diversităţi crescute a atacurilor informatice.”

Pe de altă parte, companii active în sectorul IT pe piaţa din Ucraina au luat în considerare România pentru relocarea activităţii, în urma conflictului armat.

„În prezent, nu avem cifrele privind numărul de IT-işti ucraineni sosiţi în România, dar nu credem că este mare. Ceea ce vă pot spune este faptul că există companii care aveau birouri în Ucraina şi care sunt interesate să îşi reloce operaţiunile în România sau în alte ţări din zonă. Am fost contactaţi de câteva companii care analizează opţiunile de relocare în diverse ţări prin prisma resursei umane şi atractivităţii pentru investiţii. Vedem astfel, încă odată, dependenţa dintre creşterea sectorului şi competitivitatea României faţă de ţările din jur, competitivitate
măsurată în principal prin competenţele şi numărul specialiştilor, condiţiile fiscale, infrastructura şi gradul de digitalizare a societăţii”, a explicat Gabriela Mechea.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici