22 de companii de stat au intrat în analiza pilot a Guvernului. Datorii bugetare de 4,2 miliarde lei și pierderi de peste 1,1 miliarde lei

Potrivit vicepremierului, în România există peste 1.500 de companii de stat, iar multe dintre acestea funcționează ineficient și generează costuri majore pentru bugetul public.

„Această reformă a companiilor de stat este un subiect despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, dar pentru care s-a făcut foarte puțin sau aproape nimic. Realitatea faptică este că avem în România peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că am fi putut construi cu acești bani 3, 4, 5 spitale regionale”, a declarat Oana Gheorghiu.

„A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței, să luăm măsurile necesare în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți. Reforma companiilor de stat înseamnă în esență ca statul român să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil. Altfel spus, statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține, care este rolul fiecărei companii, cât ne costă inacțiunea și ce decizie trebuie luată mai departe”, a spus demnitarul.

Oficialul a explicat că reforma nu înseamnă doar schimbări de management, ci o clarificare a rolului fiecărei companii din portofoliul statului. În unele cazuri, firmele trebuie consolidate, dacă au rol strategic, în altele este nevoie de restructurare, integrare sau chiar închidere ordonată.

22 de companii în proiectul pilot

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că cele 22 de companii de stat incluse în analiza pilot a Guvernului au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete agregate de circa 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.

„Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă”, a afirmat vicepremierul, care a descris aceste societăți drept „găuri negre pentru economia României”.

Potrivit acesteia, cei mai mari contributori la datoriile bugetare sunt CFR Marfă, SNCFR și Romaero. Oficialul a subliniat însă că firmele de stat nu pot fi tratate unitar, întrucât unele reprezintă infrastructuri critice, altele platforme industriale strategice, iar altele sunt entități comerciale sau vehicule reziduale care generează pierderi constante.

Fiecare companie din portofoliul pilot a fost evaluată, potrivit vicepremierul Oana Gheorghiu, pe șapte dimensiuni: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru a elimina raportările redundante și a asigura o bază comună de analiză.

Guvernul a împărțit cele 22 de companii în șase categorii de acțiune

„Acțiunile întreprinse și progresul înregistrat. Fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe șapte dimensiuni: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară. Foarte important, această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul statului. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă și pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă și coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii și pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie”, a detaliat oficialul.

Cele șase categorii de acțiune pe baza analizei, potrivit Oanei Gheorghiu:

Prima categorie – infrastructură critică – aici avem Elcen, Oil Terminal și CFR S.A. În aceste companii este nevoie de investiție, de profesionalizare, de bună guvernanță și de consolidare a situației financiare.

A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei – Minvest, Remin, Avioane Craiova și Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială – aceasta este recomandarea – în primul rând pentru Avioane Craiova și pentru Romaero, iar la Remin și la Minvest, o separare a funcțiilor și o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le dețin. Aceste companii funcționează, în acest moment, ca vehicule de conservare a unor mine.

A treia categorie este transformarea pe model european și aici intră CNCIR. Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecție acreditat și competitiv după modelele europene consacrate.

A patra categorie este redresare operațională. Vorbim de CFR Călători, Metrorex și Tarom. În aceste companii e nevoie de măsuri ferme, de redresare, implementate cu sprijinul unor specialiști care au făcut până acum redresări în alte țări sau în alte companii similare, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat.

A cincea categorie este fuziune și absorbție și avem aici câteva companii, Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret, CFR-SCLR Brașov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor, de integrare și consolidare operațională.

A șasea categorie este ieșirea ordonată din portofoliu și avem Electrocentrale Group, PetroTrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR IRLU, SAAF, SFT-CFR și SNCFR-RA. Aici obiectivul este foarte clar: un calendar cu termene clare asumate, de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale și respectarea calendarelor de faliment asumate.

Prezentarea integrală a vicepremierului