Allianz Trade: Prognoza de creştere economică globală din 2022 şi 2023 a fost revizuită în scădere în urma invaziei Rusiei în Ucraina

  • Invazia Rusiei în Ucraina a generat noi obstacole în drumul către redresarea economică globală, cauzate de riscuri geopolitice ample.
  • Prognoza de creştere globală de +3,3% în 2022 şi +2,8% pentru 2023 a fost revizuită în scădere cu -0,8% şi respectiv -0,4%, anunţă Allianz Trade.
216 afișări
Imaginea articolului Allianz Trade: Prognoza de creştere economică globală din 2022 şi 2023 a fost revizuită în scădere în urma invaziei Rusiei în Ucraina

Astfel, este de aşteptat ca implicaţiile economice să fie vizibile mai ales în Rusia, care se va confrunta cu o recesiune profundă în acest an (cel puţin -8%), mai ales după ce sancţiunile au fost extinse şi în sectorul energetic.

Guvernele din întreaga lume au impus sancţiuni financiare şi economice ample şi considerabile, inclusiv embargouri asupra exporturilor de bunuri de înaltă tehnologie, sancţiuni împotriva celor mai mari bănci ruseşti, eliminarea mai multor bănci ruseşti de la SWIFT şi îngheţarea a două treimi din rezervele valutare (FX) ale băncilor centrale ruse. Contrasancţiunile din Rusia au inclus o conversie obligatorie a 80% din valutele primite în tranzacţiile comerciale în ruble, controale foarte stricte de capital privind plăţile în străinătate (inclusiv serviciul datoriei suverane şi interzicerea străinilor de a vinde titluri de valoare), precum şi naţionalizarea companiilor străine care decid să părăsească Rusia după începerea războiului. În timp ce negocierile actuale dintre Ucraina şi Rusia ar putea îndrepta calea către încetarea focului, o escaladare ulterioară nu poate fi exclusă, ceea ce duce la sancţiuni şi contrasancţiuni şi mai dure (inclusiv în ceea ce priveşte furnizarea de energie).

Pentru restul economiilor şi în principal Europa, energia, comerţul şi finanţele continuă să fie principalele canale de impact. Preţurile mai mari ale mărfurilor, volatilitatea, în special pentru petrol şi gaze, dar şi disponibilitatea mărfurilor agricole (grâu, porumb, rapiţă, seminţe de floarea soarelui şi ulei), pentru care Rusia şi Ucraina reprezintă mai mult de 10% din exporturile globale, precum şi materii prime şi materiale (nichel, paladiu) au dus la un şoc negativ semnificativ al ofertei, în special pentru economiile europene. Aproximativ două treimi din revizuirea descendentă a creşterii globale se datorează şocurilor încrederii şi lanţurilor de aprovizionare, restul fiind atribuită preţurilor mai mari ale mărfurilor. În ceea ce priveşte inflaţia globală, aceasta se va dovedi, de asemenea, mai persistentă şi ridicată, fiind revizuită în creştere cu +1,9 puncte procentuale de la 6%, din cauza preţurilor mari la energie şi a întreruperilor lanţului de aprovizionare, care vor contribui la presiunile preţurilor în egală măsură. Cu toate acestea, efectul cantitativ potenţial al unui şoc de aprovizionare cu petrol indus de Rusia ar fi mult mai mic în comparaţie cu crizele anterioare, ţinând cont de scăderea intensităţii energetice a producţiei şi de o pondere mai mică a petrolului în mixul energetic.

Astfel, preţurile petrolului vor rămâne peste 100 USD/bbl pe tot parcursul perioadei de război şi, în medie, este probabil să se apropie de 120 USD/bbl în 2022. Întrucât energia reprezintă aproape 15% din importurile UE (din care Rusia furnizează 65%), iar şocul raporturilor comerciale ar putea şterge complet excedentul de cont curent într-un scenariu advers, se aşteaptă ca preţurile gazelor să rămână ridicate la aproape 140 EUR/MWh.

În ceea ce priveşte comerţul, pe lângă pierderea pe termen scurt a pieţelor de export, criza actuală a întârziat normalizarea lanţurilor de aprovizionare. Astfel, este probabil ca aceasta să influenţeze producţia potenţială din cauza realocării defensive, orientate spre rezilienţă a resurselor. Având în vedere că navele de containere sunt redirecţoinate către rute mai puţin directe şi mai costisitoare pentru a evita Marea Neagră, congestia poate creşte în alte porturi europene. În plus, transportul aerian de marfă este afectat de închiderile spaţiului aerian atât de Rusia cât şi de Europa. Costurile mai mari ale energiei vor prelungi probabil timpii de livrare şi ratele de transport, iar înăsprirea restricţiilor sanitare în China, ca răspuns la noile focare de Covid-19, ar putea creşte preţurile inputurilor şi ar putea duce la creşterea congestionării porturilor.

În acest scenariu, analiştii se aşteaptă la o scădere a comerţului global cu cel puţin -2pp în 2022, până la +4% în termeni de volum, chiar sub media pe termen lung. În timp ce Rusia, ca piaţă finală a cererii, nu este relevantă la nivel global (reprezentând doar 1,2% din totalul importurilor), cei mai expuşi exportatori din Europa Centrală şi de Est ar putea încă înregistra pierderi considerabile. Producţia de automobile, în special în Europa, ar fi afectată de penuria de metale şi gaze esenţiale pentru producţia de semiconductori şi alte piese. Cu toate acestea, exportatorii neţi de mărfuri, cum ar fi ţările din Orientul Mijlociu şi câteva ţări din America Latină, ar putea beneficia de preţuri mai mari şi de potenţiale efecte de substituţie în afara Rusiei. Ca urmare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei, petrolul şi gazele, grâul, precum şi anumite metale şi gaze industriale au suferit o volatilitate extremă a preţurilor din cauza preocupărilor legate de deficitul de aprovizionare. Se preconizează că preţurile gazelor naturale în Europa vor rămâne probabil la niveluri ridicate din cauza dependenţei mai mari de Rusia. Cu toate acestea este de asteptat ca preţurile petrolului să scadă treptat din nou în următoarele câteva luni, pe fondul reducerii şi ajustări atât a cererii, cât şi a ofertei. În absenţa unei scăderi a preţurilor până la jumătatea anului 2022, şocul inflaţionist prin preţurile de import şi blocajele prelungite ale ofertei ar continua să se redistribuie în preţurile globale şi să activeze o buclă salariu-preţ, în special în Regatul Unit şi Franţa. De asemenea, analiştii prognozează o volatilitate în creştere în jurul traiectoriei de normalizare a politicii monetare în zona euro şi în SUA, pe măsură ce ambele bănci centrale se angajează să-şi retragă poziţiile acomodative.

Băncile din Italia au cea mai mare expunere absolută faţă de Rusia (aproximativ 25 miliarde USD), dar aceasta reprezintă doar 2,5% din totalul creanţelor externe. Băncile austriece deţin cea mai mare pondere a creanţelor faţă de Rusia în comparaţie cu creanţele străine, dar aceasta este încă moderată de 3,7% din totalul expunerilor. Un deficit de capital de nivel 1 de până la 40 de miliarde de euro, ar eroda încrederea publicului şi ar adăuga şi mai multă presiune asupra sistemului financiar al Rusiei. Privind expunerile la investiţiile străine directe, dincolo de paradisurile fiscale, în special pentru minerit/cariere, finanţe şi imobiliare, Ţările de Jos, Marea Britanie şi Germania au cel mai mare număr de filiale străine în Rusia şi Ucraina.

Astfel, deciziile de politică fiscală şi monetară vor fi esenţiale în această perioadă. Majoritatea ţărilor UE au extins (şi au adoptat în continuare) măsuri fiscale de cel puţin 0,6% din PIB în medie pentru a ajuta gospodăriile şi firmele vulnerabile să facă faţă inflaţiei energetice. Se preconizează că politica fiscală va continua să joace un rol cheie pe termen scurt şi să atenueze parţial impactul creşterii preţurilor la energie asupra inflaţiei şi asupra venitului disponibil al consumatorilor. Analiştii se aşteaptă la cel puţin o dublare a sprijinului fiscal de aproximativ 1,5% din PIB. Astfel, ţările pot fi obligate să intervină pentru a controla preţurile şi, într-un caz mai extrem, pentru a administra proviziile limitate. În ciuda schimbării continue a poziţiei monetare în SUA şi în zona euro, normalizarea politicii monetare în economiile avansate va fi uşor amânată dacă băncile centrale vor deveni tot mai preocupate de încetinirea creşterii. Pe pieţele emergente, acestea vor continua să lupte împotriva inflaţiei şi a deprecierii valutei prin majorări ulterioare ale ratelor, diminuând şi mai mult ciclul de creştere.

În acest context, perspectivele de creştere economică globală în 2022-2023 au fost reduse. După o expansiune de +5,9% în 2021, se prognozează o încetinire a creşterii PIB-ului la +3,3% în 2022 şi +2,8% în 2023. Creşterea zonei euro este de aşteptat să scadă în comparaţie cu anul trecut la +2,6% şi la +1,6% anul viitor. De asemenea, prognoza de inflaţie este revizuită la 5,5% pentru 2022 şi la 2,5% pentru 2023, reflectând o inflaţie mai mare a alimentelor şi a energiei şi o influenţă mai mare aşteptată de la preţurile ridicate de producător la bunurile de bază. În această situaţie este de aşteptat ca riscul de neplată să crească în continuare, având în vedere încetinirea economică, cu impact asupra insolvenţei întreprinderilor din zona euro care va creşte cu +7 pp în 2022 şi, respectiv, +4 pp în 2023 în absenţa unor noi măsuri de sprijin. Acest scenariu va reflecta tendinţe inegale cauzate de insolvenţele care au revenit deja în 2021 în Italia (+19 a/a), dar încă la un nivel scăzut în Germania şi Franţa la începutul lui 2022, după o altă scădere în 2021 (-12% a/a pentru ambele ţări). În 2022, insolvenţele vor creşte cu +4% a/a în Germania, +8% în Italia şi +28% în Marea Britanie. În Franţa, măsurile de sprijin pentru companii anunţate pe 16 martie vor întârzia normalizarea aşteptată anterior şi vor menţine insolvenţa la un nivel scăzut în 2022 (31.000 de cazuri). Astfel, SUA ar înregistra o revenire limitată a insolvenţei în afaceri de +7% a/a.

Riscurile geopolitice, altele decât războiul din Ucraina, necesită, de asemenea, monitorizare atentă, inclusiv tensiunile dintre SUA şi China şi alegerile din Franţa şi Brazilia.
Tensiunile dintre SUA şi China nu au dispărut niciodată cu adevărat, iar războiul din Ucraina alimentează un nou impuls de decuplare. Într-adevăr, administraţia preşedintelui Biden are în vedere reactivarea Secţiunii 301 cu privire la subvenţiile industriale pe care guvernul chinez le poate distribui sectoarelor sau tehnologiilor strategice cheie care ar implica potenţiale cote de import pentru produsele chinezeşti. Acest lucru vine în contextul în care tarifele mai mari ale SUA împotriva Chinei sunt încă în vigoare (la importuri în valoare de peste 370 de miliarde de dolari), majorările ulterioare ale tarifelor fiind inutile în contextul inflaţionist actual în care China a atins doar 57% din ţinta de import convenită în 2020.

Previziunile privind PIB-ul din zona euro au fost revizuite în scădere la +2,6% în 2022, ceea ce indică o scădere de - 1,2 puncte procentuale faţă de previziunile anterioare. Scăderea bruscă a fluxurilor comerciale dintre Rusia şi zona euro, ca urmare a sancţiunilor, autosancţionării companiilor şi a cererii mai scăzute aşteptate pentru exporturile UE din recesiune impactează creşterea PIB-ului.

Într-un scenariu nefavorabil, şocul puternic din partea ofertei de energie ar putea duce zona euro în recesiune în semestrul II 2022, deoarece cererea agregată se va adapta preţurilor tot mai mari ale energiei, ceea ce ar determina o raţionalizare a energiei. Sprijinul politicii fiscale ar fi intensificat şi mai mult în această situaţie, dar nu ar împiedica creşterea deprecierii creditelor. Într-un context mai puţin favorabil precum cel de mai sus, inflaţia ar avea o medie de 6,5% a/a în 2022 şi 4,0% a/a în 2023, în timp ce creşterea va încetini la +1,5% a/a în acest an, înainte de o contracţie estimata la - 1,2% a/a anul viitor. Într-un astfel de scenariu, BCE ar renunţa cu totul la planurile de normalizare a politicilor pentru 2022, în lumina unei perturbări semnificative a redresării economice şi a preocupărilor crescânde privind stabilitatea financiară din regiune, continuând achiziţiile lunare de active pe tot parcursul orizontului de prognoză, abţinându-se de la creşterea ratelor dobânzilor.

În plus, toate ţările din regiune (inclusiv Turcia) sunt importatoare mari de energie şi, prin urmare, sunt foarte vulnerabile la şocurile actuale ale preţurilor la petrol şi gaze la nivel mondial. Aceste dependenţe, combinate cu proximitatea regională faţă de ţările aflate în conflict, conduc la o deteriorare a sentimentului investitorilor faţă de întreaga regiune, inclusiv CEE-UE-11. Alte ţări (de exemplu, România, Croaţia, Serbia) au intervenit pe pieţele valutare pentru a-şi menţine monedele stabile. Impactul imediat al preţurilor mai ridicate la energie şi al scăderii valutelor va genera presiuni suplimentare în creştere asupra inflaţiei globale deja ridicate în regiune. Analiştii se aşteaptă ca inflaţia anuală a preţurilor de consum în CEE-UE-11 să atingă vârful cel mai devreme în T2 2022 (în loc de T1 anterior) şi să ajungă în medie la 8% în 2022 (comparativ cu 5% la sfârşitul lui 2021) şi 4% în 2023. În consecinţă, băncile centrale din regiune vor creşte ratele dobânzilor substanţial în 2022 pentru a controla presiunile asupra creşterii monedei şi ale preţurilor, care va afecta cererea internă. În general, exporturile reduse către Rusia şi Ucraina, importurile mai scăzute din Rusia şi Ucraina, inclusiv întreruperile lanţului de aprovizionare, precum şi cererea internă mai slabă vor afecta negativ producţia economică regională. România trebuie urmărită din cauza poziţiei sale deja slabe de cont curent, care este probabil să se înrăutăţească şi mai mult. Astfel, prognoza de creştere reală a PIB-ului a fost revizuită în CEEEU-11 la +3,47% în 2022 (comparativ cu 4,1% la sfârşitul lui 2021) şi +2,9% în 2023 (+3,9%).

Inflaţia mai mare în economiile avansate ar putea genera probleme pentru fluxurile de capital către pieţele emergente. Volatilitatea larg răspândită, temerile de contagiune şi îngrijorările cu privire la penuria de mărfuri după invazia Ucrainei de către Rusia (inclusiv sancţiunile împotriva Rusiei) au sporit aşteptările inflaţioniste, ceea ce ar putea declanşa fluxuri crescute din cauza condiţiilor de finanţare mai stricte. În cazul unei accelerări neaşteptate a înăspririi sau, mai rău, a unei greşeli politice, mai multe ţări emergente, în special cele cu niveluri ridicate ale datoriei, sunt vulnerabile.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici