„Am muncit 12 ani în străinătate și am pierdut tot”. Drama nepalezilor după inundațiile devastatoare. România, principala lor destinație de muncă din Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„Am muncit în străinătate timp de 12 ani și am construit puținul pe care îl aveam. Nu a mai rămas nimic. Acum suntem fără adăpost.” Este mărturia lui Bhim Prasad Pyakurel, unul dintre oamenii loviți de inundațiile din districtul Nuwakot, publicată de The Kathmandu Post. Bărbatul și-a pierdut mama, casa și bunurile strânse după mai bine de un deceniu de muncă în străinătate.

Vezi galeria foto
11 poze

Locuința sa se afla considerabil deasupra nivelului râului, iar Pyakurel spune că nici măcar nu și-a imaginat că apa ar putea ajunge până acolo. Când a fost anunțat că vine viitura, a mers prin localitate pentru a-i avertiza pe ceilalți să fugă. A reușit să ajute mai mulți oameni, însă când s-a întors acasă, mama sa și casa dispăruseră.

„Salvat de un mango”: Supraviețuirea miraculoasă a unui nepalez în fața viiturilor devastatoare

Soția lui a fost găsită pe jumătate îngropată în nămol și a fost salvată.

„Casele noastre nu mai pot fi locuite. Nu există mâncare, nu există adăpost și nu avem informații despre cei dispăruți”, a povestit bărbatul.

„Nu știu unde să mă duc sau ce să fac”

Alte mărturii culese de presa locală din localitățile lovite arată amploarea distrugerilor.

Hari Bahadur Rai și-a pierdut soția, socrii și nepoata. Casa sa a fost distrusă, iar terenul pe care îl cultiva a fost măturat de ape.

„Tot ce aveam era casa aceea. Și acum nu mai este. (…) Nu am idee unde să mă duc sau ce să fac”, a declarat el pentru publicația nepaleză. Rai mai fusese nevoit să o ia de la zero: o altă casă a familiei fusese distrusă în cutremurul devastator din 2015.

Pasang Tamang și-a pierdut fiul de cinci ani după ce viitura a ajuns la școala copilului. Femeia a fugit spre clădire când a văzut masa uriașă de apă și noroi apropiindu-se, însă nu a mai putut ajunge la timp.

Casa familiei a dispărut, iar râul Trishuli curge acum prin locul în care aceasta se afla înainte.

Dezastrul lovește o țară dependentă de munca în străinătate

Mărturia lui Bhim Prasad Pyakurel scoate la iveală și o altă realitate a Nepalului: milioane de familii depind de banii câștigați de rudele plecate la muncă peste hotare.

Pentru mulți nepalezi, anii petrecuți în statele din Golf, Malaysia sau, din ce în ce mai mult, în Europa reprezintă modalitatea prin care reușesc să construiască o casă, să cumpere teren sau să asigure educația copiilor.

Iar Europa câștigă rapid teren în fața destinațiilor tradiționale.

Date publicate în iulie de cotidianul nepalez Kantipur, pe baza statisticilor Departamentului pentru Ocuparea Forței de Muncă în Străinătate, arată că 53.951 de nepalezi au primit, în numai 11 luni, noi aprobări pentru a pleca la muncă în 24 de țări europene. Europa a ajuns astfel să reprezinte 14,7% din noile aprobări pentru muncă în străinătate, față de 10,5% anterior.

România, de departe principala destinație europeană

Dintre toate țările europene, România ocupă primul loc.

În perioada analizată de presa nepaleză, 24.767 de cetățeni nepalezi au primit noi aprobări pentru a pleca la muncă în România, dintre care 3.144 erau femei.

Asta înseamnă că aproximativ 46% dintre nepalezii care au ales Europa ca destinație de muncă s-au îndreptat spre România.

Diferența față de celelalte state europene este foarte mare. Cipru, aflat pe locul al doilea, a atras 7.314 muncitori nepalezi, urmat de Portugalia – 3.245, Malta – 3.056, Bulgaria – 2.993, Serbia – 2.899 și Croația – 2.817.

Și statisticile românești arată amploarea fenomenului. Inspectoratul General pentru Imigrări anunța că, numai la nivelul municipiului București, în 2025 au fost gestionate situațiile juridice a 14.760 de cetățeni nepalezi, Nepalul fiind principala țară de origine dintre statele din afara UE.

Iar în 2026, Nepalul continuă să se afle pe primul loc între principalele țări de origine ale străinilor pentru care angajatorii români solicită avize de muncă. În primele luni ale anului au fost emise în România zeci de mii de avize pentru lucrători străini, cele mai căutate ocupații fiind cele de curier, manipulant de marfă, muncitor necalificat și ajutor de bucătar.

Pericolul nu a trecut. Noi inundații sunt încă posibile

Sâmbătă, 29 august, operațiunile de căutare și salvare au fost suspendate temporar în unele zone din cauza ploilor și a ceții. Potrivit Reuters, cel puțin 626 de persoane au murit în Nepal, iar aproape 3.000 de oameni sunt încă dați dispăruți în Nepal și Tibet.

Autoritățile urmăresc cu atenție două acumulări de apă formate în amonte după prăbușirea ghețarului și alunecările masive de teren.

Riscul ca unul dintre lacurile formate la frontiera dintre Nepal și Tibet să se rupă a scăzut sâmbătă, după ce imaginile din satelit au arătat că nivelul apei se diminuează. Lacul avea însă încă o suprafață de aproximativ 99.000 de metri pătrați.

Mai îngrijorătoare este existența unui al doilea lac, mai mare, format în apropierea zonei unde s-a prăbușit ghețarul. Experții chinezi îi estimează suprafața la peste 120.000 de metri pătrați, iar adâncimea sa nu este deocamdată cunoscută.

Un oficial al Autorității nepaleze pentru gestionarea dezastrelor a avertizat că riscul unor noi inundații va continua până când ambele acumulări se vor goli.

În plus, prognozele indică ploi intermitente în regiune în următoarele trei zile, ceea ce complică atât operațiunile de salvare, cât și situația terenului deja destabilizat. Radarul și dronele sunt folosite pentru monitorizarea permanentă a lacurilor, iar echipele aflate în aval ar urma să fie evacuate dacă sunt observate modificări periculoase.

Nepalul estimează pagube de miliarde de dolari

Dezastrul a început miercuri, după prăbușirea unui ghețar care a trimis spre văile de la frontiera Nepal-China o masă uriașă de apă, gheață, roci, noroi și resturi.

Viitura a măturat clădiri, poduri, drumuri și centrale hidroelectrice și a izolat numeroase comunități.

Guvernul de la Kathmandu estimează preliminar că reconstrucția ar putea costa între patru și cinci miliarde de dolari. Nepalul a cerut sprijin tehnic internațional pentru salvarea persoanelor blocate în tuneluri, refacerea legăturilor rutiere și de comunicații și identificarea victimelor prin teste ADN