ANALIZĂ: Aparatul de stat, rătăcit în contractele pentru software (II)

De ce este nevoie ca Guvernul să apeleze la softişti voluntari pentru rezolvarea unei situaţii pentru care s-au cheltuit deja mai bine de un miliard de euro din bani publici, din 2011 până acum?

1132 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Aparatul de stat, rătăcit în contractele pentru software (II)

ANALIZĂ: Aparatul de stat, prizonierul contractelor pentru software (II) / Banii au mers pe contracte care s-au dovedit a fi mai degrabă metode de prins statul în capcane

Banii au mers pe contracte care s-au dovedit a fi mai degrabă metode de prins statul în capcane software, care nu pot fi updatate sau completate, şi dau rateuri, în detrimentul contribuabilului. Astfel, soft-uri precum acelea pentru REVISAL (registrul salariaţilor), SEAP (sistemul achiziţiilor publice), Caziere, Card de Sănătate, Permise Auto sau Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) au încetat să funcţioneze şi de câte cinci ori pe lună, spre nemulţumirea angajatorilor, a agricultorilor care nu şi-au primit subvenţiile sau a altor categorii de contribuabili care, în timp, au aflat pe propria piele că digitalizarea administraţiei publice seamănă tot mai mult a bluf. Administraţia foloseşte tot hârtia, deşi, potrivit Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în perioada 2011 – 2015, statul român a achiziţionat servicii şi programe IT de un miliard de euro. Calculul vizează 1.100 de contracte atribuite în perioada 2011 – 2015, în valoare totală de 4,32 miliarde lei (fără TVA). Vorbim aici despre companii mari, care au reuşit să câştige contracte importante - SIVECO, UTI Group sau Teamnet International, aceasta din urmă a implementat, de exemplu, serviciul 112 în România.

Chiar o serie de miniştri au menţionat faptul că marea problemă a administraţiei centrale este faptul că a achiziţiomat softurile, dar nu şi asistenţa acestora, mentenanţa, motiv pentru care, atunci când a fost necesară updatarea unui soft, statul a fost nevoit să respecte dreptul de preempţiune impus de firma care i-a vândut licenţa pentru respectivul program IT, adică să cumpere din aceeaşi sursă, eventual prin procedură simplă de achiziţie, cerere de ofertă sau negociere directă. Nu mai departe de iulie 2016, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, explica faptul că programul IT REVISAL (Registrul de Evidenţă a Salariaţilor din România) nu are capacitatea de a gestiona şi datele celor 1,2 milioane de bugetari.

Cumpărat de stat în 2011, când s-a trecut de la cartea de muncă pe hârtie la evidenţa în format electronic, REVISAL-ul nu a fost conceput şi pentru bugetari, iar statul român n-a cumpărat şi mentenanţa, astfel încât, după cinci ani de la achiziţionare, Ministerul Muncii s-a trezit că nu are o evidenţă clară şi în timp real a evoluţiei salariilor şi transformărilor de pe piaţa muncii de stat, în cazul celor aproximativ 1,2 milioane de bugetari. Din punctul de vedere al titularului de la Muncă, acest fapt împiedică şi aplicarea noii legi a salarizării, în REVISAL nefiind câmpuri distincte pentru sporurile specifice bugetarilor cu funcţii de execuţie, funcţionarilor cu statut special sau înalţilor funcţionari. Pentru a introduce noi date în program, trebuiesc scrise noii linii de cod, dar acest lucru poate fi făcut doar de firma care a vândut licenţa, pentru acesta fiind necesare noi fonduri publice.

”Prin urmare, să aplici o creştere salarială în procente, în condiţiile în care există mari distorsiuni în sistemul de salarizare, inclusiv în zona administraţiei publice locale, pe lângă faptul că nu are resurse bugetare, nu ar fi nici o măsură bună, inteligentă, lucru care să ne ajute”, declara atunci Dragoş Pîslaru.

Probleme similare a sesizat şi actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care chiar a criticat dur firmele ”băieţilor deştepţi din IT”. ”Banii sunt irosiţi prin sisteme scumpe, greşit concepute, care nu sunt testate cum ar trebui. Sistemele IT au fost în aşa fel făcute ca băieţii deştepţi să îşi ia contractele de informatizare”, spunea ministrul Cristian Ghinea, presa notând, în iulie a.c., că acesta chiar ar fi arătat că există suspiciuni că s-ar fi făcut ilegalităţi la întocmirea contractelor cu Sebastian Ghiţă.

Probleme au fost şi la exploatarea softului APIA, când mii de fermieri au primit subvenţiile europene cu întârziere fiindcă programul nu suporta upgrade. Nu mai puţin de 3,8 milioane de fermieri din România au avut de suferit, unii au pierdut garanţiile bancare în aşteptarea ajutoarelor nerambursabile de la UE, alţii au fost nevoiţi să desfiinţeze culturi sau să vândă culturi viitoare în aşteptarea banilor.”Noi primim subvenţiile pentru 2015 abia acum, deşi exerciţiul financiar s-a închis. Practic, Ministerul Finanţelor ne-a obligat să declarăm aceste subvenţii ca venituri pentru anul trecut şi ne-a şi penalizat fiindcă nu le-am declarat la timp. Sunt penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, iar subvenţiile vin abia acum, după 15 august 2016. Declaraţia de venit pentru 2015 trebuia făcută în februarie. Dar noi n-avem nicio vină că softul APIA n-a mers, că subvenţiile vin aşa târziu”, spune Vasile Datcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) din Brăila.

Întrebat, zilele trecute, despre situaţia de la APIA, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat pentru MEDIAFAX: ”Suntem în întârziere cu două luni, Siveco îl updatează, nu e vina lor că a fost aşa, dar e funcţional, vin şi subvenţiile”. Reamintim că Siveco a revenit să preia serviciile de mentenanţă a softului APIA, după ce l-ar fi livrat statului în 2011 în anumite condiţii de piaţă, iar acesta ar fi trecut şi printr-o serie de reprogramări, statul având doar licenţa, nu şi asistenţa.

Potrivit directorului APIA, Nicolae Horumbă, numai dezvoltarea soft-ului a costat, în 2015, nouă milioane de euro, programul fiind achiziţionat printr-un contract cadru multianual, cu 32 de milioane de euro. Din aceeaşi sursă am mai aflat că softul ar fi suportat cu greu îmbunătăţirile, ”s-a trecut de la şapte scheme de finanţare la 21 în 2015, iar legislaţia achiziţiilor a fost schimbată”, contractele de mentenanţă fiind ulterior încheiate tot cu firmele care au implementat sistemul, SIVECO şi Teamnet.

”Din 2015 până în prezent, costurile cu sistemul informatic al APIA au fost efectuate în baza încheierii unui acord – cadru având ca obiect servicii de mentenanţă, extindere şi dezvoltare, acord ce cuprinde două mari categorii de servicii: dezvoltare (analiză, proiectare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect), dar şi servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic. Acordul cadru a fost încheiat în urma unei licitaţii cu asocierea SIVECO şi Teamnet International România. (...) Prin HG, în 2015, s-au aprobat 94.870.000 lei, iar până în prezent au mai fost încheiate, în 2015, contracte în valoare de 30.025.217 lei, iar în 2016 au fost încheiate şi contracte subsecvente de 38.444.739 lei. În ceea ce priveşte serviciile de asistenţă tehnică şi mentenanţă, în perioada 2015 – 2016 au fost încheiate contracte în valoare de 16.430.053 lei”, a comunicat printr-o adresă pentru MEDIAFAX, directorul APIA, Nicolae Horumbă.

Potrivit SIVECO, soft-ul APIA nu ar fi avut nicio problemă. ”Nu ştim la ce probleme faceţi referire. Nu există o descriere generală care să se potrivească tuturor firmelor sau proiectelor IT. Orice semnalare este utilă şi fiecare situaţie trebuie analizată caz cu caz”, a răspuns pentru MEDIAFAX Biroul de Presă al SIVECO. Pe altă parte, liderii Teamnet International adoptă declaraţiile PR-istice, preferând să vorbească mai degrabă despre istoricul companiei.

Menţionăm că Teamnet este compania care a implementat, în asociere, cel mai important serviciu operativ din România, respectiv soft-ul pentru serviciul unic de urgenţă 112, cu 46.002.257 lei (fără TVA), printr-un contract semnat cu Serviciul de Transmisiuni Speciale, pe fonduri din bugetul de stat.

Contractul a avut ca obiect ”furnizarea de echipamente IT&C şi aplicaţii software pentru implementarea proiectului de extindere a infrastructurii informatice a sistemului unic pentru apeluri de urgenţă până la nivelul resurselor mobile ale agenţiilor de intervenţie Ambulanţă şi SMURD şi al Unităţilor de Primiri Urgenţe”. Tranzacţia respectivă a fost publicată pe SEAP în iulie 2015 şi contractul, atribuit asocierii Teamnet Project Management Solutions, Teamnet International, Dedalus Teamnet şi S&T Romania.

”Extinderea în toate pieţele în care operăm e rezultatul muncii de ani de zile a echipei noastre în a cerceta şi dezvolta soluţii comparabile cu cele ale companiilor străine care colaborează cu sectorul public. Vorbim de soluţii sau produse similare cu cele româneşti, replicate începând cu 2010 şi în alte ţări, fiind apreciate la nivel internaţional. România are cel mai bun Centru de Preluare Apeluri de Urgenţă 112 din Uniunea Europeană, potrivit rezultatelor Asociaţiei Europene a Numărului de Urgenţă (EENA) din 2015. Această soluţie face parte din portofoliul nostru. Teamnet e prima companie din România care a exportat în regiune drone Enterprise şi pe care NATO o asociază cu “The Romanian Hirrus”, după participarea la exerciţiul Unified Vision din Germania, din acest an. E adevărat că suntem la început de drum în anumite ţări, într-o piaţă IT globală extrem de competitivă. Chiar şi în acest context, de curând Teamnet a fost selectat ca partener de către Modern Information Technology LLC, cel mai mare producător de software şi servicii IT din Oman, pentru a realiza împreună un sistem pentru guvernul lor. Scopul este de a digitaliza activitatea din domeniile de sănătate publică, salubrizare, construcţii şi exploatarea resurselor de apă, prin emiterea online de autorizaţii municipale. Acesta e primul nostru proiect în Oman, un pas mare pentru o companie nou intrată pe piaţa respectivă”, a transmis pentru MEDIAFAX Bogdan Padiu, CEO Teamnet International.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici