ANALIZĂ. Piața locală de infrastructură: Rutierul este motorul. Mai puțin de jumătate dintre proiecte sunt efectiv în șantier / Topul marilor șantiere de căi ferate

Piața locală de infrastructură a înregistrat în interval de 12 luni (iulie 2025 – iulie 2026) un volum generos de proiecte: peste 3000, în diverse stadii, cu o valoare estimată de peste 400 de miliarde de lei, conform datelor centralizate de compania de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. Mai puțin de jumătate dintre proiecte sunt efectiv în șantier, unele aflându-se deocamdată la stadiu de pregătire, dar mai sunt și câteva sute recent finalizate. Conform unei analize publicate pe platforma proprie Construct Intelligence, se remarcă o notă interesantă: valoarea cumulată a proiectelor feroviare (un sector rămas mult în urma nevoilor) începe să se apropie de cea a sectorului rutier, deși are de 12 ori mai puține proiecte. Vă prezentăm în continuare o radiografie recentă a șantierelor locale de infrastructură, dar și un clasament al celor mai scumpe proiecte feroviare aflate în lucru, transmis la solicitarea Economedia.

Analiza care urmărește proiectele din interval de un an a contabilizat 3.038 de șantiere, cu o valoare estimată de 400,34 miliarde de lei. Datele, colectate prin platforma Victa, un alt instrument al IBC Focus, conturează o piață activă pe toate fronturile: de la rutier și feroviar la zone pietonale și infrastructură portuară.

Motorul pieței: sectorul rutier

Cu 1.926 de proiecte, sectorul rutier concentrează aproape două treimi din numărul total de șantiere și cumulează cea mai mare valoare: peste 211 miliarde de lei. Acest lucru reflectă ritmul ridicat al investițiilor în rețeaua de drumuri naționale și locale, alimentată atât de fonduri europene, cât și de programe naționale de modernizare, conform analizei. De menționat aici că ne apropiem de deadline-uri pe PNRR, un program care a adus o infuzie de bani în drumurile locale.

Investițiile în infrastructura urbană generează un volum constant de lucrări la nivel local. Astfel, ca număr de proiecte, al doilea sector de top este cel al parcărilor și zonelor pietonale, cu 669 de proiecte și o valoare de 26,92 miliarde de lei.

Feroviarul: de 12 ori mai puține proiecte decât sectorul rutier, dar valoare ridicată

Segmentul feroviar apare în analiză cu 151 de proiecte. Însă valoarea asociată, 149,08 miliarde de lei, îl plasează pe locul doi ca valoare a investițiilor în tot portofoliul analizat, imediat după segmentul rutier.

Suma reflectă costurile ridicate specifice lucrărilor feroviare, nu doar numărul lucrărilor de modernizare sau electrificare.

Tabloul infrastructurii e completat de poduri, pasaje și pasarele, care adaugă încă 275 de proiecte, în valoare de 23,82 miliarde de lei.

Segmentele de nișă: aerian, maritim, industrial

Infrastructura aeriană numără 64 de proiecte, cu o valoare de 18,32 miliarde de lei, reflectând investițiile în modernizarea și extinderea aeroporturilor regionale. Componenta maritimă și fluvială este mai restrânsă, cu 32 de proiecte, de 2,87 miliarde de lei, la fel ca parcurile industriale – cu 30 de proiecte și 417,56 milioane de lei. Cea mai restrânsă categorie e cea a stâlpilor de tensiune, cu doar 4 proiecte și o valoare de 106,55 milioane de lei, descrisă ca fiind una de nișă, dar relevantă pentru siguranța rețelei energetice.

Mai puțin de jumătate dintre proiecte sunt efectiv în șantier

Distribuția pe faze de execuție arată că cele mai multe proiecte (1.319) se află încă în etape ante-construcție (intenție, proiectare, autorizare), 1.281 sunt în construcție sau amenajare activă, iar 438 au fost deja finalizate.

Așadar, aproximativ 43% dintre proiecte sunt încă la nivel de intenție sau proiectare, ”un semnal că volumul actual de lucrări va rămâne susținut cel puțin în următorii 2-3 ani, pe măsură ce aceste proiecte avansează spre execuție”, menționează analiza.

Topul proiectelor de infrastructură feroviară

Asociația Pro Infrastructură arăta la început de 2026 că bilanțul anului anterior la modernizări de cale ferată era unul „trist”, cu doar 60 kilometri de fir (simplu) nou dați în trafic și foarte puține minute economisite, dar și mari nereușite cu blocaje birocratice majore. Analiza asociației susținea însă că se conturau semnale că domeniul feroviar va avea rezultate mai bune în 2026.

Care sunt câteva dintre marile proiecte aflate în lucru în această perioadă?

Conform unui clasament transmis de IBC Focus, la solicitarea Economedia, lucrările de modernizare a liniei de cale ferată Brașov – Sighișoara, componentă a Coridorului Rin – Dunăre, reprezintă cel mai scump proiect feroviar activ din România. Acesta are un buget total actualizat de 11 miliarde de lei (cu TVA). Din această sumă, contractul inițial pentru execuția subsecțiunilor 1 și 3 (Brașov – Apața și Cața – Sighișoara) a pornit de la 3,14 miliarde de lei (fără TVA)

CFR transmitea în iunie că se continuă implementarea proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată Brașov – Sighișoara: stadiul fizic total al proiectului ajunsese la 59%.

Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, construit de asocierea RailWorks (Alstom – Arcada Company) este, de asemenea, unul dintre cele mai ample proiecte feroviare în lucru, desfășurat pe patru loturi și vizând modernizarea a peste 160 km de cale ferată. În clasamentul IBC Focus figurează lotul 4 Aleșd – Frontiera Ungaria, cu 2,42 miliarde de lei, urmat de lotul 3 Poieni – Aleșd, cu 2,12 miliarde de lei.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma declara la final de iulie că primele sectoare modernizate ale căii ferate Cluj-Napoca – Oradea ar urma să fie redeschise circulației în 2027. Potrivit acestuia, lucrările avansează pe toate cele patru loturi ale proiectului de modernizare a liniei feroviare. Stadiul montării șinei a depășit 70% pe lotul 1 Cluj-Napoca – Aghireș, 80% pe lotul 2 Aghireș – Poieni, 30% pe lotul 3 Poieni – Aleșd și 65% pe lotul 4 Aleșd – Frontieră, a precizat oficialul.

Un alt proiect major pe acest segment este modernizarea infrastructurii de cale ferată – CF București – Giurgiu, Lot 2, cu o valoare de 2,11 miliarde de lei, construit de Asocierea Alstom – Arcada. Clădirea Gării București Progresu din Sectorul 4 al Capitalei a fost recent demolată, în cadrul proiectului de modernizare. În locul construcției ridicate la sfârșitul anilor ’50 va fi realizat un nou complex de transport, care va include o gară modernă, o stație a Magistralei 4 de metrou și o parcare. Proiectul a stârnit critici din societatea civilă din cauza modului în care a fost realizată demolarea, reprezentanți de ONG susținând că intervenția nu a fost anunțată corespunzător.

Linia București Nord – Jilava – Giurgiu Nord Frontieră face parte din rețeaua europeană TEN-T și reprezintă unul dintre coridoarele prioritare de transport convențional ale Uniunii Europene.

Contractul are o valoare de 2,108 miliarde de lei fără TVA și este finanțat prin Programul Connecting Europe Facility (CEF) 2021–2027, împreună cu fonduri de la bugetul de stat.

Conform datelor IBC Focus, în clasamentul celor mai mari proiecte în derulare se află și modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad, Lot 2 Lugoj – Timișoara Est.

Lucrările de modernizare a căii ferate dintre Lugoj și Timișoara Est, secțiune de 53,91 kilometri, ajunseseră în iunie la 75%, conform unui anunț al CFR Infrastructură.

Constructorul care lucrează pe Lotul 2 Lugoj-Timișoara Est, unde la finalul șantierului lungimea va crește de la 54,13 km linie CF simplă la 108 km linie CF simplă desfășurată (modernizare și dublare), este FCC Construccion S.A. (Spania), potrivit Club Feroviar. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat la 28 decembrie 2022. Valoarea contractului (fără TVA) este de 1.916.221.849,14 lei, echivalentul a 385 de milioane de euro.

Articol preluat din Economedia.ro