ANALIZĂ REUTERS: Spre supărarea ungurilor care se consideră superiori vecinilor, România poate da lecţii

Spre nemulţumirea ungurilor care s-au considerat întotdeauna superiori vecinilor mai săraci din Est, România ar putea da lecţii Ungariei în privinţa acordurilor de sprijin financiar cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, se arată într-o analiză Reuters.

4962 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ REUTERS: Spre supărarea ungurilor care se consideră superiori vecinilor, România poate da lecţii

Premierul ungar Viktor Orban şi premierul român Emil Boc (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

"Prin respectarea condiţiilor unui program similar (de finanţare externă - n.r.), Bucureştiul a reuşit să reaşeze economia pe drumul către creştere. Acest drum va aduce însă durere pe termen scurt şi va pedepsi oficialii care îl urmează", notează agenţia.

În contextul tensiunilor severe de pe pieţele financiare, care împing în sus costurile de finanţare şi nivelul datoriilor - prin deprecierea puternică a forintului - premierul ungar Viktor Orban a renunţat la atitudinea ostilă faţă de instituţiile financiare internaţionale şi încearcă să cadă la pace.

Însă UE şi FMI vor cere probabil atât anularea reformelor care au definit guvernarea Fidesz, cât şi introducerea unor noi măsuri "compensatorii", care vor presupune probabil austeritate.

Orban va ţine cont şi de scăderea popularităţii guvernanţilor din România în sondaje în urma măsurilor dure de austeritate implementate în cadrul acordului cu FMI, notează Reuters.

"FMI nu a fost prea flexibil în cazul României şi va fi chiar mai puţin flexibil în privinţa Ungariei. Va dori să răstoarne principalele reforme ale Fidesz, chestiune foarte sensibilă pentru electoratul partidului, situaţie care va fi extrem de dificilă", comentează Nicholas Spiro, economist specializat în evaluarea riscului de ţară.

Întoarcerea lui Orban cu faţa către FMI a determinat aprecierea forintului cu 3% în această săptămână faţă de euro, după ce a scăzut în prima săptămână din an la mai multe minime record şi s-a depreciat cu peste 14% în ultimele şase luni din 2011, faţă de un declin de numai 2,5% pentru leul românesc.

Ambele ţări au luat împrumuturi de la UE şi FMI la finele lui 2008 - începutul lui 2009, la apogeul crizei financiare mondiale, pentru a depăşi combinaţia dintre recesiune, retrageri de capital, deprecierea puternică a monedelor şi deteriorarea deficitelor externe şi aşa uriaşe.

Ungaria a schimbat însă direcţia la jumătatea anului 2010, odată cu venirea partidului Fidesz la putere. Orban a întrerupt acordul cu FMI şi a luat măsuri "pro-creştere" economică, precum creşterea taxelor percepute băncilor şi companiilor mari, şi reducerea impozitelor pentru firmele mici şi pentru populaţie.

Guvernul a naţionalizat apoi activele sistemului privat de pensii, de 13 miliarde de dolari, pentru a acoperi o parte din dezechilibrele finanţelor publice, şi a trecut prin parlament o serie de legi criticate de Comisia Europeană, inclusiv una care ar submina independenţa băncii centrale.

Toate cele trei mari agenţii de rating, S&P, Moody's şi Fitch, au retrogradat ratingul Ungariei în categoria "junk", acuzând direcţia inpredictibilă a politicilor economice.

Ungaria aşteaptă acum să intre în recesiune, însă banca centrală a fost nevoită să crească agresiv dobânzile anul trecut, la 7%, pentru a combate retragerile de capital şi prăbuşirea forintului.

Costurile de finanţare ale Ungariei au crescut de asemenea puternic, la 9-10%, şi s-au apropiat de nivelurile de la sfârşitul lui 2008, care au împins guvernul anterior către un acord cu FMI.

În contrast, guvernul Boc a încheiat anul trecut un nou acord, de precauţie, cu FMI, iar Moody's şi Fitch au acordat rating investment grade ţării. Economia românească pare pregătită să performeze mai bine decât regiunea în acest an, cu o creştere de 2%, consideră Reuters.

Totodată, BNR a avut spaţiu de manevră pentru a reduce dobânda de politică monetară în două rânduri în noiembrie şi ianuarie, la 5,75%.

"A fost un medicament care în final a dat roade", comentează pentru Reuters Laurenţiu Posceanu, şeful Asociaţiei Românie a Antreprenorilor din Construcţii.

Premierul Emil Boc va suporta însă costuri politice grele pentru politica de austeritate, iar guvernul ar putea să nu supravieţuiască alegerilor de anul viitor, consideră agenţia de presă.

Un sondaj recent Eurobarometru arată că mai mult de 70% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, aminteşte Reuters.

Partidul Fidesz nu riscă să piardă puterea înaintea alegerilor din 2014, însă popularitatea partidului a fost deja afectată serios, coborând cu aproape 50% de la scrutinul din vara lui 2010.

La Budapesta, atmosfera este tensionată, mulţi unguri oscilând între nemulţumirea faţă de politicile lui Orban şi perspectiva austerităţii sub auspiciile unui nou acord cu FMI.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici