Avertisment dur dat de Isărescu astăzi: „Inflația crește, consumul scade, investițiile stagnează”

Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul al treilea din 2025, în principal ca urmare a eliminării plafoanelor la energia electrică, a creșterii cotelor de TVA și a accizelor, dar și pe fondul unui avans puternic al costurilor cu forța de muncă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață. În plus, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au continuat să crească”, a explicat Isărescu.

Energie și TVA-ul: impact direct în inflație

Potrivit acestuia, eliminarea plafoanelor la tarifele la electricitate în luna iulie a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației.

Un alt canal puternic de alimentare a inflației a fost modificarea cotelor de TVA din august. „Cotele de TVA s-au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat”, a arătat guvernatorul.

Efectele au fost însă foarte diferite de la un segment la altul:

la legume și fructe, majorarea TVA „nu s-a transmis în prețuri” în perioada imediat următoare;

la combustibili, aproximativ jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a regăsit la pompă;

în schimb, la energia electrică și gazele naturale, scumpirile „au fost chiar mai mari decât cele care derivă din aplicarea mot-a-mot a TVA”;

la servicii și la bunurile alimentare procesate, variațiile de preț au depășit, de asemenea, ceea ce rezulta strict din creșterea TVA.

Referindu-se la segmentul legume-fructe, Isărescu a subliniat că evoluția demonstrează rolul condițiilor de piață. „Când există supraofertă, cum se întâmplă de regulă vara, se pot majora taxele fără ca acestea să se reflecte automat în prețuri. Producătorul încearcă să-și vândă marfa și acceptă o marjă mai mică”, a explicat el.

Factori de temperare: scăderea salariilor reale și răcirea consumului

Chiar dacă inflația a accelerat, există și factori care temperează creșterile de prețuri.

„Încă din vară vedem o tendință descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public”, a spus guvernatorul.

Incertitudinile privind evoluția economiei determină companiile să fie prudente cu angajările, iar accelerarea automatizării și robotizării reduce necesarul de forță de muncă.

„Avem o scădere evidentă a consumului populației, începând cu trimestrul al doilea, iar această tendință continuă și în toamnă”, a arătat Isărescu, ce a prezentat și grafice cu acestă scădere.

În plan financiar, singurele componente de creditare care încă se mențin la un nivel pozitiv vizibil sunt creditele noi de consum acordate populației și împrumuturile pentru locuințe.

Investiții aproape blocate, speranțe puse în fondurile europene

Pe partea de investiții, tabloul este îngrijorător. „Avem o cvasi-stagnare a investițiilor, care grevează perspectiva de redresare economică. Formarea brută de capital fix este în declin, atât la nivelul diverselor investiții, cât și în zona construcțiilor”, a avertizat guvernatorul.

În acest context, creșterea absorbției fondurilor europene devine esențială. „Putem să compensăm scăderea investițiilor, cât și a cererii de consum prin absorbția de fonduri europene, care poate oferi un impuls considerabil, inclusiv pentru consumul de tehnologie”, a declarat Isărescu.

El a subliniat că nivelul tehnologic al economiei românești este „printre cele mai scăzute din Europa, inclusiv din Europa de Sud-Est și Centrală”. „Din multe puncte de vedere suntem chiar pe ultimul loc”, a adăugat guvernatorul, insistând că banii europeni pot accelera modernizarea.

„Cifrele pentru anul viitor sunt considerabile: intrările potențiale de fonduri europene și impactul lor pot să fie majore, mai ales în ceea ce privește creșterea economică”, a spus acesta.

Deficit comercial în scădere și costuri de finanțare mai bune

Pe partea de cont extern, Isărescu a menționat o evoluție pozitivă în trimestrul al doilea: „Reducerea deficitului comercial este vizibilă, în principal ca urmare a creșterii exporturilor extracomunitare și a scăderii importurilor, în linie cu evoluția cererii interne.”

După episodul de tensiune din mai, piața financiară a dat semne de stabilizare. „Evoluția de după criza din mai a însemnat intrări de capital; capitalurile care au ieșit au revenit”, a spus guvernatorul.

În ceea ce privește datoria pe termen lung, Isărescu a subliniat că „pentru împrumuturile pe 10 ani, prima de risc a României a coborât sub nivelul Ungariei”, semnalând o îmbunătățire a percepției investitorilor asupra riscului suveran.

Context extern: creștere mai lentă și politică monetară mai relaxată în zona euro

Guvernatorul a atras însă atenția că mediul extern devine mai puțin favorabil. „Vedem o moderare a ritmului de creștere economică a principalilor noștri parteneri comerciali, ceea ce ne va afecta inevitabil, pentru că suntem integrați în mare măsură în lanțul de producție european”, a explicat el.

În același timp, Banca Centrală Europeană anticipează o temperare a inflației în zona euro, concomitent cu o relaxare treptată a politicii monetare.

„Pentru noi, acest context înseamnă pe de o parte o presiune ceva mai mică pe prețurile de import, dar pe de altă parte o cerere externă mai slabă pentru exporturile românești”, a conchis Isărescu, subliniind că politica economică internă trebuie să valorifice la maximum oportunitatea reprezentată de fondurile europene, pe fondul unei dinamici interne a consumului și investițiilor evident slăbite.