Banca centrală ar putea deveni creditor al sistemului bancar

El a arătat că funcţia băncii centrale de creditor al băncilor comerciale va genera efecte imediate şi substanţiale în ceea ce priveşte lichiditatea sistemului bancar şi a costului acesteia.

Întrebat când va deveni banca centrală creditor al sistemului bancar, viceguvernatorul BNR Eugen Dijmărescu a arătat că nu a fost stabilit un termen exact în acest sens, însă speră că se va întâmpla cât mai curând.

Dijmărescu a menţionat că băncile comerciale pot recurge la resursa băncii centrale când se confruntă cu deficit de lichiditate, existând totodată situaţii care necesită un colateral, precum titlurile de stat şi certificatele de depozite ale băncii centrale, care există deocamdată doar pe hârtie, nu şi în piaţă.

"Titlurile de stat sunt totuşi insuficiente şi inegal distribuite în sistemul bancar, însă cred că vor înregistra o creştere în portofoliul băncilor", a spus viceguvernatorul BNR.

Pe de altă parte, Dijmărescu a arătat că băncile centrale ar trebui să devină creditori de ultimă instanţă şi pentru alte instituţii decât cele de credit clasice, măsură luată deja de Fondul Federal de Rezerve.

"Băncile centrale nu ar trebui să excludă această posibilitate", a menţionat Dijmărescu.

Totodată, Rădulescu a apreciat că băncile româneşti vor intra în competiţie pentru atragerea de resurse financiare, cel puţin pe termen scurt.

El a arătat că ar fi o problemă dacă toate băncile-mamă şi-ar retrage finanţările pentru băncile locale, însă nu ar fi avantajos pentru acestea, întrucât obţin profituri mai mari din unităţile străine decât din cele din ţara de origine.

În cazul unei erodări totale a finanţării externe, sistemul bancar nu va avea probleme, însă acestea vor apărea la companiile din portofoliile băncilor, care vor înregistra pierderi şi nu vor mai putea atrage alte linii de finanţare de la bănci, apreciază şeful Direcţiei Stabilitate Financiară a BNR.

Banca centrală vede "bătălia pentru resurse" ca o redeschidere a apetitului pentru atragerea de economii, afirmă Drăgulin.

Pe de altă parte, Rădulescu anticipează o înăsprire a condiţiilor de creditare, cu o evaluare a riscului mai strictă, fapt care va conduce la scumpirea creditului pentru clientul final.

Preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari (CFA România), Dragoş Cabat, afirmă că românii sunt la fel de optimişti după criza financiară internaţională şi consumă la fel de mult, ceea ce a dus la o creştere a economiei destul de mare în primul trimestru, însă a atenţionat că dacă se va continua în acest ritm, băncile comerciale vor avea nevoie de resurse, pe care le pot obţine mai dificil de la băncile-mamă şi la preţuri mai mari, arătând că şi pe piaţa interbancară costurile sunt ridicate.

"Impactul unei crize internaţionale asupra României ar putea avea trei direcţii. În primul rând dacă ţările unde muncesc cu preponderenţă căpşunarii, respectiv Spania, Italia şi, mai puţin, Grecia, vor avea recesiuni, e de aşteptat ca şi banii pentru muncitorii străini să scadă şi astfel ne aşteptăm la o plafonare sau chiar o scădere în acest an a sumelor de bani intrate în ţară de la ei", a spus Cabat.

În al doilea rând, dacă Uniunea Europeană se află într-o criză, impactul asupra României la prima vedere ar consta în reducerea exporturilor, având în vedere că România e o ţară mică şi că majoritatea importurilor şi a exporturilor se derulează cu spaţiul european. Impactul psihologic asupra consumatorului român reprezintă a treia direcţie în expunerea lui Cabat.

"Va fi cu siguranţă o bătălie pentru resurse, pentru că prospecţiile României sunt foarte bune. (...) Am tendinţa să cred că orice investiţie în România va avea randamente foarte bune", a declarat, la rândul său, economistul-şef al BRD-Groupe Societe Generale, Florin Libocor.

El a apreciat că niciun alt stat membru UE sau NATO nu oferă randamente şi perspective atât de favorabile ca România.