BCE a detectat trei amenințări financiare și un factor declanșator care poate transforma Europa într-o „criză sistemică” totală

Economia globală crește într-un ritm relativ lent față de nivelurile observate în ultimele decenii, în timp ce datoria publică inundă o mare parte a piețelor, iar tensiunile geopolitice amenință să escaladeze în mai multe puncte ale globului. Cu toate acestea, piețele par să ignore realitatea economică și se tranzacționează aproape de maxime istorice, lucru care a atras atenția unor organisme precum Fondul Monetar Internațional (FMI), care vorbește deja despre o deconectare între realitatea riscului și evaluările de pe piețe, scrie El Economista.

Ultimul care s-a alăturat acestei teorii este Banca Centrală Europeană (BCE), prin vocea vicepreședintelui său, Luis de Guindos, care a trecut în revistă marile vulnerabilități sau riscuri ce amenință zona euro, subliniind prețurile ridicate ale activelor (și, prin urmare, riscul unei scăderi bruște a acestora). Bancherul vede trei vulnerabilități clare și un factor suplimentar care ar putea transforma o criză localizată și controlabilă într-una sistemică și scăpată de sub control.

Guindos a explicat într-un discurs susținut luni că, deși incertitudinea s-a redus parțial în a doua jumătate a anului, „rămâne o caracteristică definitorie a epocii noastre. Deși riscul unui război comercial de mari proporții a fost evitat, repercusiunile negative dincolo de sfera comercială au scos din nou în evidență riscurile pentru stabilitatea financiară.”

Creșterea puternică a burselor susține economia

Spaniolul a subliniat că condițiile financiare la nivel global, impulsionate în principal de evoluțiile piețelor americane (unde datoria publică continuă să crească, iar evaluările activelor ating niveluri foarte ridicate), ar putea crea provocări pentru stabilitatea financiară a zonei euro. „În plus, posibilitatea ca crizele politice să altereze ordinea internațională ridică riscuri semnificative de fragmentare geoeconomică și reglementară în întreaga lume, în timp ce tensiunile geopolitice persistente cresc probabilitatea producerii unor evenimente adverse extreme, mai frecvente și cu impact mai mare.”

Pentru vicepreședintele BCE, marea preocupare o reprezintă prețurile ridicate ale unor active financiare. Creșterile puternice ale burselor susțin economia prin ceea ce se numește efectul de avuție: agenții economici (familii și companii) „se simt” mai bogați odată cu aprecierea activelor pe care le dețin, iar această încredere suplimentară îi determină să consume și să investească mai mult, alimentând creșterea economică și, la rândul său, creșterea prețurilor activelor. Când această buclă se sparge, impactul asupra stabilității financiare și economiei poate fi sever, așa cum s-a văzut în criza financiară din 2007-2008.

Piețele financiare, prima vulnerabilitate economică

Guindos nu ezită să indice faptul că „prima vulnerabilitate este legată de piețele financiare, care rămân vulnerabile la ajustări bruște și corelate ale prețurilor activelor. Optimismul reînnoit după recuperarea piețelor bursiere mondiale de la minimele din aprilie a împins și mai sus evaluările deja ridicate”, avertizează el. „În același timp, concentrarea pieței și interconectarea dintre câteva mari companii americane din tehnologie au crescut, expunând piețele la riscurile unor posibile perturbări ale modelelor lor de afaceri legate de inteligența artificială”, adaugă vicepreședintele BCE.

Inteligența artificială oscilează între imaginea de mare speranță și cea de mare risc. În ultimele săptămâni, volumul investițiilor și evaluările foarte ridicate ale acțiunilor AI pe Wall Street au alimentat temerile privind o posibilă bulă. Exemplele abundă: investitorul american Michael Burry, cunoscut pentru anticiparea crizei creditelor subprime din 2007, a avertizat asupra „cailor scăpați de sub control” ai IA. Alte informații confirmă îngrijorarea tot mai prezentă: potrivit Financial Times, Deutsche Bank ia în calcul să se protejeze în cazul unui colaps al sectorului AI, după ce a acordat împrumuturi de miliarde pentru construirea centrelor de date.

Dacă investitorii umfla excesiv valoarea companiilor de AI (inclusiv startup-uri fără venituri reale), apare o discrepanță enormă între valoarea reală și cea percepută. Când realitatea nu se ridică la nivelul așteptărilor, urmează „spargerea bulei”, cu o scădere rapidă a prețurilor și pierderi pentru fonduri, bănci și investitori mici — un fenomen deja văzut în bula dot-com. Expunerea ridicată a sistemului financiar poate duce la implozie: un colaps care reduce creditarea și crește aversiunea față de risc, provocând o contracție economică globală.

IA „zboară” foarte sus

Volumul investițiilor este impresionant: firmele americane ar putea cheltui între 400 și 500 de miliarde de dolari în 2025 pentru construirea de centre de date necesare dezvoltării IA. Aceste investiții uriașe vor alimenta o cerere energetică colosală. Citigroup estimează că puterea de calcul necesară IA va necesita încă 50 GW de capacitate globală până în 2030 (puțin sub capacitatea instalată totală a Regatului Unit), ceea ce ar însemna cheltuieli suplimentare de 2,8 trilioane de dolari.

Strategii de la BCA Research consideră că boom-ul IA urmează traiectoria tipică a bulelor istorice de investiții și cred că va atinge vârful în următoarele 6–12 luni. În ciclurile trecute, prețurile activelor au atins maximul înainte ca investițiile să se inverseze, declanșând crize severe.

Giordano Lombardo, de la Plenisfer Investments (Generali), explică faptul că suprainvestiția generează inevitabil alocare greșită de resurse și prăbușirea așteptărilor. În cazul IA, ciclurile de amortizare ale centrelor de date sunt scurte — 3 până la 5 ani — iar veniturile necesare pentru a le susține sunt de zece ori mai mari decât cele actuale.

Guindos avertizează că această deconectare între incertitudinea economică și stabilitatea aparentă a piețelor lasă loc unor schimbări bruște de sentiment. O cădere bruscă ar putea afecta bilanțurile „băncii din umbră”, unde lichiditatea redusă și efectele de levier ridicate pot amplifica tensiunile și pot genera vânzări forțate.

Datoria publică

A doua vulnerabilitate identificată de Guindos este nivelul ridicat al datoriei publice din zona euro și SUA. Nu mai este o problemă doar pentru Spania sau Italia. Tot mai multe țări se îndatorează pentru a stimula economia și a câștiga alegerile. Până și „austera” Germanie se pregătește să înregistreze deficite fiscale mari, mai mari chiar decât cele ale Spaniei.

Guindos recunoaște că unele țări din zona euro sunt încă împovărate de datorii mari și că deficitele ridicate vor persista în anii următori. În plus, bugetele vor trebui să facă față creșterii cheltuielilor de apărare, necesare pentru atingerea noului obiectiv NATO. Neîndeplinirea regulilor fiscale ale UE ar putea submina încrederea investitorilor, în special în țările cu instabilitate politică. La nivel global, vulnerabilitățile fiscale ale marilor economii, precum SUA, ar putea alimenta temeri legate de sustenabilitatea datoriei și ar putea declanșa reevaluări ale riscului.

„Banca din umbră”

În final, Guindos avertizează cu privire la sectorul financiar non-bancar, așa-numita „bancă din umbră”, formată din entități puțin reglementate, opace și adesea foarte îndatorate. Acest sector crește rapid și, ca și în cazul criptomonedelor, dimensiunea sa devine prea importantă pentru a fi ignorată. Este sectorul care poate transforma o criză mică într-una sistemică totală.

„Piețele private din zona euro au crescut puternic și însumează peste 700 de miliarde de euro în active. Sunt mici comparativ cu sectorul bancar tradițional, dar ascund pericole. Istoria ne arată — creșterea continuă, combinată cu levier ridicat, opacitate și interconectare complexă, poate transforma o criză localizată într-una sistemică”, spune Guindos.

El atrage atenția și asupra riscului ca băncile tradiționale să sufere deteriorări ale calității creditelor și creșteri ale provizioanelor dacă tensiunile se vor extinde în economia reală. Interconectarea tot mai mare dintre bănci și sectorul non-bancar ar putea evidenția vulnerabilități în condiții de piață adverse.