Bogdan Ivan, despre proiecțiile și planurile pentru creșterea producției de energie în România. „Toate investițiile prioritare merg spre stocare”

România va avea o producție injectată în sistemul energetic național cu aproximativ 5.800 MW, conform estimărilor pe baza investițiilor care sunt preconizate să fie terminate în următorii doi ani, adică până la finalul anului 2027, a declarat Bogdan Ivan, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria. Din acest total, 3.600 MW ar fi din surse regenerabile, iar restul pe gaz.

„Din punct de vedere al structurii acestor investiții care sunt derulate acum de către Ministerul Energiei, prin PNRR și prin Fondul pentru Modernizare, până la finalul acestui an vom avea în total putere instalată nouă de circa 2.000 MW pe solar, 350 MW pe eolian, 2.200 de megawați pe gaz, cele două centrale de la Arad și Constanța, plus Iernut (430 MW – n.r.), care are ca termen de finalizare anul 2026, precum și centrala de la Mintia (1.700 MW, cea mai mare din Europa – n.r.), care este într-o fază avansată de implementare, care este o investiție privată extrem de importantă”, a spus Bogdan Ivan.

Cum se poate tempera prețul energiei

Cu această ocazie, Bogdan Ivan a explicat și filosofia pe care a abordat-o la preluarea portofoliul de ministru a Energie, împreună cu specialiștii din piață, respectiv focusul pe analiza datelor referitoare la prețuri.

„Principala problemă pe care o avem în momentul de față este acest preț extrem de ridicat. Avem situația în care s-a investit masiv în producție fotovoltaică și astfel am ajuns ca în timpul zilei, când avem soare și în România, și în Bulgaria, și în Ungaria, să ajungem la un preț negativ, să ajungem un preț de un leu, 5 lei, 10 lei per megawatt. În momentul de față, toate investițiile prioritare pe care le gestionam la nivelul Ministerul Energiei sunt orientate înspre stocare, iar până la finalul acestui an vom avea instalați 1.500 MW stocare din PNRR și Fondul pentru modernizare”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a amintit și cele două sesiuni de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro pregătire pentru parcuri de stocare stand-alone (de sine stătătoare – n.r.), care vor veni pentru echilibrarea sistemului energetic național.

„Dacă de exemplu, în timpul zi de când avem o supraproducție, reușim să magazine acea energie, vom putea folosi seara când avem vârf de consum automat. Vom fi în situația în care vom putea să temperăm aceste creșteri de prețuri, vom putea să temperăm piața de echilibrare care astăzi pentru doar 18% din cantitatea de energie care se consumă la nivel național, costul ei depășește 40% din costul total al energiei care se consumă astăzi în România”, a explicat demnitarul.

Bogdan Ivan nu a uitat să menționeze proiectul hidrocentralei prin pompaj de la Tarnița, din Cluj, o idee care datează din regimul comunist și a fost readusă în centrul atenției de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului.

„Două priorități extrem de importante: producția de energie electrică din hidro pentru stocare prin pompaj. Avem două proiecte la care lucrăm în momentul de față pentru analiza studiilor de fezabilitate la Tarnița, în județul Cluj și la Frasin – Pângărați, în județul Neamț. În data de 28 februarie a fost adoptat în Guvernul României memorandu prin care s-au clarificat aspectele legale de parcurgere a etapelor pentru implementarea acestor proiecte și mergem înainte cu toată forța”, a spus ministrul.

Dezvoltarea Unităților 3 și 4 a Centralei nucleare de Cernavodă a fost de asemenea trecută în revistă, cu mențiunea că energie nucleară este cea mai sigură energie electrică produsă în bandă.

În acest sens, ministrul a anunțat demersuri pentru urgenta proceduri, avize de mediu, acorduri, autorizații de construcție.

„Intrăm într-un mecanism în care selectăm proiectele care au o valoare de investiții de minim 300 de milioane de euro. Actualizăm lista proiectelor strategice la nivel național pentru a putea beneficia de un regim rapid de implementare la nivel național. De asemenea, împreună cu ordonanță prin care vom face mult mai simplu exproprierile tot ceea ce înseamnă transportul de energie electrică și gaze naturale, avem un model care funcționează foarte bine la Compania Națională de Investiții Rutiere, la Transgaz, vrem să le aducem și în cazul energiei electrice. Avem proiecte pentru care există finanțare încă de acum cinci, șase ani, care puteau să fie executate, dar care nici până în momentul de față nu au un progres mai mare de 2% din cauza faptului că nu s-au putut parcurge aceste proceduri de expropriere și din cauza birocrației, iar România nu mai are timp”, a declarat ministrul.

În acest context, Bogdan Ivan a menționat și demersurile pentru întărirea interconectărilor la nivel european, pentru a avea întradevăr o piață unică și acces la energia mai ieftină din vestul Europei.

„Uniunea Europeană a înțeles, în sfârșit, că singura șansă pentru competitivitatea țărilor noastre și a economiilor noastre este se producă mai multă energie, să ne interconectăm.Și în acest punct de vedere vreau să vă spun că la propunerea Guvernului României, la nivelul Consiliului TTE al miniștrilor energiei, comisarul european Jan Jørgensen a promovat o inițiativă prin care toate investițiile în interconectări, inclusiv cele din Austria, Ungaria, care astăzi nu sunt făcute și ne privează de energie ieftină din vestul Europei, sunt stabilite ca prioritare și au o alocare crescută de cinci ori, de la 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro, acel „Grid Package”, la care România a contribui semnificativ ca să fie realizat”, a precizat Bogdan Ivan.