Brexit poate transforma Regatul Unit într-un agent disruptor pentru economia europeană

Brexit poate transforma Regatul Unit într-un agent disruptor pentru economia europeană, cu efecte directe asupra tuturor economiilor lumii, inclusiv a României, prin prisma noilor relaţii comerciale pe care le generează, dar şi prin rescrierea regulilor geopolitce valabile până săptămâna trecută.

1272 afişări
Imaginea articolului Brexit poate transforma Regatul Unit într-un agent disruptor pentru economia europeană

Sursa: Profimedia Images

Analiştii economici spun că direct Brexit va afecta într-o măsură redusă România. Companiile româneşti au exportat în Marea Britanie produse în valoare de 2,9 miliarde euro, din totalul de 67,7 miliarde de euro în 2018. Importurile din Marea Britanie sunt de 1,7 miliarde de euro dintr-o valoare totală a importurilor de bunuri ale României de 82,7miliarde de euro (2%). Pentru comparaţie, spre Germania au plecat produse în valoare de 15,5 miliarde de euro, reprezentând peste 22% din totalul exporturilor de bunuri româneşti. Cu toate acestea, anumite sectoare economice din România vor fi mai afectate de deteriorarea relaţiilor comerciale cu Marea Britanie: 30% din exporturile româneşti de maşini şi unelte şi de componente electronice pleacă spre Marea Britanie şi 23% din exporturile de textile.

Totuşi, analizele nu iau în calcul contextul geopolitic pe care Brexit este pe cale să îl genereze. La fel ca în cazul Rusiei, gata oricând să folosească gazele naturale ca armă în jocul geopolitc sau al Turciei, care a folosit refugiaţii sirieni în acelaşi scop, şi Marea Britanie poate folosi puterea financiară a City-ului, de exemplu, pentru a forţa negocieri sau înţelegeri. Britanicii au afinităţi speciale cu fostele colonii ale imperiului, un lucru pe care europenii nu îl înţeleg deplin. tot aşa cum sunt puţin obişnuiţi cu perspectiva pragmatică din care ginta anglosaxonă priveşte lumea.

Unul din zece români care au plecat legal în Marea Britanie a pornit o afacere proprie, aşadar plăteşte taxe şi creează locuri de muncă şi valoare adăugată. Trăim într-o lume în război, nu cu arme şi soldaţi, ci pentru resurse, pentru banii investitorilor şi, nu în ultimul rând, pentru competenţe. România nu excelează la niciun astfel de capitol, nici la gestionarea resurselor, nici la atragerea investitorilor şi cu atât mai puţin la atragerea sau păstrarea sau crearea de competenţe.

La Londra oamenii spun că şi-au înfiinţat companiile în zece minute, chiar şi noaptea, pe internet, foarte simplu. Raportează la fisc o dată pe an, şi doar TVA se raportează trimestrial. “Acasă, autorităţile vor să te prindă cu mâţa în sac, funcţionarii publici se simt frustraţi când trebuie să facă ceva pentru privat, îi fac pe oameni să se simtă datori şi obligaţi atunci când izbutesc să-şi rezolve problemele cu autorităţile statului. În Marea Britanie, autorităţile tratează cetăţenii şi firmele ca pe clienţi şi se străduiesc să facă sistemul cât mai prietenos, ca să fie cât mai uşor şi comod pentru firme", spunea un român devenit antreprenor londonez. Din această perspectivă Marea Britanie va fi în continuare un magnet, iar numărul competenţelor care se vor grăbi să prindă ultimul tren spre libertatea Marii Britanii este posibil să crească în următoarele 11 luni.

Brexitul poate fi privit şi din alte perspective. Prima, Europa devine multipolară şi capătă complexitate. O gamă largă de politici ale UE s-ar putea schimba semnificativ în anii următori, modificând economia politică a blocului.

Influenţa Marii Britanii asupra UE nu trebuie nici trecută cu vederea, nici minimizată. Marea Britanie a cerut o uniune extinsă, în care dereglementarea şi piaţa liberă sunt norma, idei care contravin dorinţelor oficialilor europeni, de exemplu în ceea ce priveşte armonizarea fiscală. După plecarea Marii Britanii, măsurile de armonizare fiscală a putea avansa mult mai rapid.

În altă ordine de idei, există o serie de discuţii legate inclusiv de restructurarea bugetelor UE şi a personalului.

Brexitul schimbă deja relaţia UE cu ţările europene din afara UE, cum sunt Norvegia, Elveţia, Ucraina, Turcia, Liechtenstein sau statele din Balcani. Fiecare şi-a dezvoltat propriile relaţii cu Bruxellesul, care, cel mai evident în cazul Norvegiei şi Elveţiei, dar şi într-o măsură mai mică a Turciei şi Ucrainei, menite a facilita o eventuală aderare la UE. Brexit-ul nu a inversat, încă, aceste procese, o eventuală aderare rămânând o opţiune, dar apar deschise noi posibilităţi de relaţii viitoare, bazate pe non-apartenenţă. O astfel de reformă poate fi necesară pentru a trata nu numai schimbările pe care ieşirea Marii Britanii le aduce geopoliticii europene, ci şi tendinţele globale mai largi, dintre care Brexit este doar una. Europa simte deja influenţa diferitelor puteri mondiale, în special SUA şi China, şi se confruntă şi cu perturbările geopolitice induse de Turcia şi Rusia.

Acest lucru aduce incertitudini în Europa, iar după ce Brexit a făcut din Marea Britanie un alt pol, terenul geopolitic devine cu atât mai complex. Rusia, Turcia şi Marea Britanie vor fi cele mai populate ţări ale Europei până la jumătatea secolului, iar UE va rămâne prinsă între cele trei state, fiecare cu o personalitate puternică.

Din perspectiva factorilor de decizie din state precum Rusia, unde contează suveranitatea şi puterea brută, Brexit reprezintă o pierdere semnificativă de putere pentru UE, iar atenţia Europei de la chestiunile internaţionale - relaţiile cu Rusia, viitorul NATO şi legăturile cu SUA - poate fi distrasă de luptele pentru depăşirea problemelor interne.

Regatul Unit intră într-o perioadă de tranziţie de 11 luni în care premierul Boris Johnson trebuie să încheie noi acorduri comerciale cu cei mai mari parteneri economici ai ţării sale. Eşecul ar însemna probleme şi mai mari pentru o economie care nu este în cea mai bună formă. Prima sarcină este de a decide cât de strânsă va fi relaţia cu Uniunea Europeană, care cumpără în prezent aproape jumătate din exporturile din Marea Britanie. În plus, Johnson vrea spaţiu pentru a negocia noi acorduri comerciale cu alte puteri, cum ar fi Statele Unite.

Dar dacă Marea Britanie se îndepărtează de UE, cu atât mai greu îi va fi să facă afaceri cu Franţa sau Germania. Multe companii britanice, care au fost deja afectate de incetitudinile Brexit abia îşi pot permite noi bariere comerciale pe lanţurile europene de aprovizionare care le vor scumpi produsele şi serviciile.

O altă problemă este lipsa de experienţă. "Nu am făcut negocieri comerciale de 40 de ani", a declarat, pentru The Guardian, Kim Darroch, fostul ambasador al Regatului Unit în Statele Unite. Marea Britanie nu şi-a publicat încă obiectivele de negociere cu Statele Unite, a spus el, „sincer pentru că nu capacitatea de a lucra la aceasta”.

Companiile americane, care au investit peste 750 de miliarde de dolari în Regatul Unit şi angajează peste 1,5 milioane de britanici, sunt de asemenea îngrijorate.

Apariţia unot taxe vamale în relaţia cu Europa ar trebui să oblige Londra să acorde prioritate negocierilor cu Bruxellesul. Ministrul finanţelor din Marea Britanie, Sajid Javid, vorbind la Davos săptămâna trecută, a confirmat că un acord comercial cu Europa va veni înaintea Statelor Unite. Cum negocierile pentru un acord comercial durează de obicei ani de zile şi nu luni, cea mai bună înţelegere la care poate spera Marea Britanie în relaţia cu Europa, este de menţinere a tarifelor vamale la un nivel scăzut, dar apariţia unor limitări administrative asupra exporturilor de bunuri sau servicii.

Analiştii de la Deutsche Bank spun că tipul de tranzacţii cu oase goale care este posibil să ajungă în 2020 ar însemna fricţiuni la frontieră şi acces redus în Europa pentru marea industrie a serviciilor din Marea Britanie. Puternicul sector al serviciilor financiare din Marea Britanie, care reprezintă 7% din economie, va avea cel mai probabil un acces limitat la pieţele UE. Şi chiar şi un astfel de acord limitat va impune guvernului să facă alegeri dificile din punct de vedere politic, cum ar fi accesul la apele teritoriale ale Marii Britanii pentru flotele de pescuit din UE.

Statele Unite vor presa Marea Britanie să îşi deschidă piaţa pentru exporturi agricole, inclusiv pui pălaţi cu clor şi carne de vită tratată cu hormoni. De asemenea, va cere schimbări legisaltive care vor majora preţul pe care britanicii îl plătesc pentru medicamente.

Starea industriei auto britanice arată de ce acordurile comerciale sunt importante. Producţia auto britanică a scăzut cu 14% anul trecut. Cel de-al treilea declin anual consecutiv al sectorului a fost stimulat de probleme pe pieţele cheie şi de interzicerea maşinilor diesel în Europa, dar un rol extrem de iportant l-au jucat şi incertitudinile legate de Brexit.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici