Bruxelles-ul pregătește o portiță fiscală uriașă: statele UE, inclusiv România, ar putea cheltui mai mult din cauza exploziei prețurilor la energie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Comisia Europeană analizează posibilitatea de a acorda statelor membre ale Uniunii Europene mai multă flexibilitate bugetară pentru a răspunde creșterii costurilor la energie provocate de războiul din Iran, potrivit Bloomberg News.

Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste cheltuieli să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. Mecanismul ar oferi capitalelor europene un spațiu suplimentar de intervenție într-un moment în care prețurile ridicate la energie pun presiune atât pe gospodării, cât și pe companii.

Discuțiile se află încă într-o etapă de analiză. O eventuală decizie ar marca, însă, o nouă încercare a Bruxelles-ului de a echilibra disciplina bugetară cu nevoia de sprijin economic în fața unui șoc extern major.

Bulgaria riscă procedura de deficit excesiv la scurt timp după aderarea la zona euro

Bolojan, după analiza investițiilor din Energie: Vom modifica indicatorii de performanță pentru companiile care nu îşi realizează investiţiile

Prețurile la energie au crescut

Creșterea prețurilor la energie a revenit în centrul preocupărilor europene după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente în continuare de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie.

Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin adoptate de statele membre să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele pe termen lung ale UE privind reducerea dependenței de combustibili fosili. Bruxelles-ul a criticat anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, argumentând că acestea pot fi costisitoare și pot diminua stimulentele pentru reducerea consumului de energie.

Relaxarea discutată ar putea oferi guvernelor posibilitatea de a finanța scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili, ajutoare pentru industriile afectate sau măsuri de stabilizare a costurilor energetice. Totuși, includerea acestor cheltuieli în afara cadrului fiscal european ar putea ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate.

Noile reguli fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile publice pe traiectorii sustenabile, după anii de cheltuieli excepționale generate de pandemia COVID-19, criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și, mai recent, creșterea cheltuielilor pentru apărare. În acest context, orice nouă excepție bugetară trebuie calibrată atent pentru a evita o relaxare fiscală prea amplă.

Deocamdată, nu este clar când ar putea Comisia Europeană să prezinte oficial propunerea și ce condiții ar urma să fie atașate flexibilității fiscale.

Ce ar însemna o relaxare a măsurilor pentru România

Pentru București, o asemenea derogare ar putea deveni importantă într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat în același timp să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. România are deja angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026.

În ultimele luni, autoritățile române au recurs la măsuri de intervenție pentru a tempera efectele crizei energetice. România a folosit anterior și mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili.

O eventuală flexibilizare a regulilor europene ar oferi Guvernului de la București spațiu suplimentar pentru a finanța astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese direct asupra țintelor fiscale asumate în fața Bruxelles-ului. Practic, România ar putea avea o marjă temporară pentru intervenții în energie, fără să fie penalizată imediat în evaluarea deficitului, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată.