Bugetul UE caută bani noi. Mureșan și Tavares cer noi resurse proprii, inclusiv o posibilă taxă digitală | Co-raportorii resping tăierile la agricultură, coeziune și apărare

Parlamentul European respinge propunerea președinției cipriote a Consiliului UE de reducere a viitorului buget multianual al Uniunii, avertizând că tăierile ar afecta agricultura, coeziunea, securitatea, apărarea și competitivitatea.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru buget, susține că UE nu poate finanța noile priorități cu un buget aproape identic celui actual și cere o majorare de 10% față de propunerea Comisiei Europene. Mureșan și co-raportoarea Carla Tavares pledează pentru introducerea unor noi resurse proprii, inclusiv o posibilă taxă digitală, pentru ca Uniunea să poată finanța noile obiective fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni și companiile europene.

Comisia propune aproape același buget, Parlamentul cere plus 10%

Mureșan a explicat că Executivul european a propus un buget de 1,15% din Venitul Național Brut al statelor membre pentru următorii șapte ani, față de 1,14% în actualul exercițiu financiar.

În opinia Parlamentului European, acest nivel este insuficient, deoarece Uniunea Europeană are mai multe responsabilități decât în trecut.

„Comisia Europeană propune practic același nivel al bugetului, în condițiile în care avem noi priorități. Este clar că nu putem face mai mult cu aceeași sumă”, a spus Mureșan.

Acesta a amintit că Parlamentul European a adoptat, la finalul lunii aprilie, o poziție prin care cere o creștere cu 10% a bugetului propus de Comisie.

Potrivit lui Mureșan, această majorare ar permite finanțarea atât a noilor priorități – securitate, apărare și competitivitate – cât și a politicilor tradiționale, precum agricultura și coeziunea.

Critici dure pentru propunerea Consiliului: „Tăierile sunt severe”

Mureșan a criticat faptul că președinția cipriotă a Consiliului UE propune o reducere de aproximativ 2% față de proiectul Comisiei Europene.

Potrivit eurodeputatului, propunerea Consiliului include tăieri de sub 1% pentru agricultură și coeziune, domenii care erau deja subfinanțate în varianta Comisiei, dar și reduceri de aproximativ 4% pentru securitate, apărare și competitivitate.

„Nu poți spune, ca și Consiliu, că securitatea, apărarea și competitivitatea sunt noile noastre priorități, că trebuie să protejăm frontierele, spațiul cibernetic, securitatea alimentară și energetică, iar apoi să reduci alocările pentru aceste domenii”, a declarat Mureșan.

Eurodeputatul a afirmat că propunerea Consiliului este cu 71 de miliarde de euro sub actualul cadru financiar pentru coeziune și cu 113 miliarde de euro sub actualul nivel pentru agricultură.

„Aceste tăieri sunt severe. Președinția cipriotă propune tăierea unei treimi din alocarea pentru agricultură și a unui sfert din alocarea pentru coeziune. Parlamentul European respinge ferm aceste tăieri”, a spus Mureșan.

„Un buget slab ar slăbi Uniunea Europeană”

Mureșan a avertizat că un buget prea mic ar avea costuri directe pentru cetățeni, companii și capacitatea Uniunii Europene de a răspunde crizelor.

„Un buget slab ar slăbi Uniunea Europeană și ar aduce costuri semnificative pentru cetățeni și întreprinderi”, a spus eurodeputatul.

El a insistat că, dacă statele membre cer mai mult de la Uniunea Europeană, trebuie să îi ofere și instrumentele necesare pentru a livra rezultate.

„Bugetul este unul dintre instrumentele esențiale prin care Uniunea poate livra”, a afirmat Mureșan.

Carla Tavares: „Este imposibil să facem mai mult cu mai puțin”

Carla Tavares, eurodeputată S&D din Portugalia și co-raportoare pentru bugetul multianual al UE, a susținut la rândul său că Parlamentul European respinge propunerea președinției cipriote.

Ea a spus că, în actualul context geopolitic și economic, Uniunea Europeană nu poate răspunde noilor provocări fără resurse noi.

„Este imposibil să facem mai mult cu mai puțin. Este imposibil să răspundem vechilor și noilor provocări fără noi resurse proprii”, a declarat Carla Tavares.

Aceasta a subliniat că statele membre se confruntă cu constrângeri fiscale și nu pot contribui semnificativ mai mult la bugetul UE, motiv pentru care este nevoie de noi surse de venit la nivel european.

Parlamentul cere noi resurse proprii: taxă digitală și alte surse de venit

Mureșan și Tavares au susținut că viitorul buget al Uniunii Europene nu poate fi construit fără noi resurse proprii.

Printre variantele discutate se află taxa digitală, dar și alte surse de venit care ar permite finanțarea priorităților europene fără a crește povara asupra cetățenilor și companiilor europene.

Mureșan a spus că Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte opțiuni tehnice pentru introducerea unei taxe digitale.

„Am cerut Comisiei Europene să prezinte posibilități tehnice pentru introducerea taxei digitale. Există opțiuni care ar avea un impact mai semnificativ asupra corporațiilor digitale și opțiuni care ar avea un impact mai redus”, a explicat eurodeputatul.

Carla Tavares a spus, la rândul său, că trebuie discutate toate variantele de noi resurse, inclusiv cele legate de economia digitală și de sectorul jocurilor online.

Mureșan: Taxa digitală nu trebuie să afecteze relația cu SUA

Întrebat de jurnalistul Mediafax dacă o eventuală taxă care ar viza marile companii americane de tehnologie ar putea provoca o reacție din partea administrației SUA, Mureșan a spus că decizia va fi una politică, luată în contextul relațiilor transatlantice.

El a afirmat însă că Parlamentul European consideră posibilă introducerea unei taxe digitale fără afectarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

„Intenția noastră este să continuăm să avem relații transatlantice foarte apropiate. Credem că această taxă digitală poate fi introdusă fără a afecta relațiile transatlantice politic sau economic”, a declarat Mureșan.

Eurodeputatul a amintit că Uniunea Europeană ratifică în această perioadă acordul comercial UE–SUA și a susținut că discuția despre taxa digitală poate fi purtată fără a provoca tensiuni majore.

„Ar fi o greșeală să tăiem bani de la fermieri ca să protejăm marile corporații digitale”

Mureșan a avut un mesaj dur la adresa marilor companii digitale, susținând că acestea ar trebui să contribuie la bugetul european dacă beneficiază de acces la piața unică.

El a spus că ar fi o greșeală fundamentală ca liderii europeni să accepte tăieri la agricultură, coeziune, securitate și economie doar pentru a proteja cele mai mari corporații digitale din lume.

„Ar fi greșit să tăiem finanțarea pentru cetățenii noștri, pentru IMM-urile noastre, pentru securitatea noastră, doar pentru a-i permite lui Elon Musk, cea mai bogată persoană de pe planetă, să continue să se bucure de acces gratuit la piața unică europeană fără să contribuie cu niciun cent pentru acest acces”, a afirmat Mureșan.

Eurodeputatul a spus că liderii statelor membre trebuie să aleagă între protejarea intereselor cetățenilor europeni și protejarea marilor companii digitale globale.

Parlamentul avertizează Consiliul: „Nu există buget fără aprobarea Parlamentului”

Întrebat ce poate face Parlamentul European pentru ca poziția sa să fie luată în calcul de Consiliu, Mureșan a transmis un avertisment direct către premierii și șefii de stat din UE.

„Fiecare prim-ministru din Consiliu trebuie să știe că nu există buget fără aprobarea Parlamentului. Acest lucru este valabil la nivel național și este valabil și la nivel european”, a spus eurodeputatul.

Mureșan a subliniat că Parlamentul European este unit pe acest dosar. Raportul privind bugetul a fost adoptat cu majoritatea absolută a membrilor Parlamentului European și cu sprijinul grupurilor pro-europene: PPE, S&D, Renew și Verzii.

Miza calendarului: buget adoptat până la finalul lui 2026

Mureșan a reiterat că bugetul trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, iar adoptarea lui nu trebuie amânată până la finalul anului 2027.

„Este deja târziu. De aceea, Parlamentul European cere Consiliului să ajungă la un acord cât mai curând, pentru ca negocierile interinstituționale să poată începe cât mai repede”, a spus eurodeputatul.

Obiectivul Parlamentului European este ca bugetul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația secundară, iar beneficiarii naționali, locali și privați să se poată pregăti pentru absorbția fondurilor europene.

Mureșan a avertizat anterior că, dacă bugetul va fi adoptat târziu în 2027, fondurile pentru domenii-cheie precum securitatea și apărarea nu vor putea produce rezultate de la 1 ianuarie 2028.