Cazanciuc: Problema principală privind recuperarea prejudiciilor este la ANAF

Robert Cazanciuc a participat, vineri, la bilanţul DIICOT pentru 2014 şi a arătat, la ieşire, fiind întrebat de recuperarea banilor din infracţiuni, că problema este "în primul rând la ANAF".

"Este una din direcţiile de acţiune a Ministerului Justiţiei. După cum bine ştiţi, săptămâna viitoare vine şeful Agenţiei de recuperare a banilor din Franţa (...). Problema este în primul rând la ANAF. E o chestiune ce ţine de structura modului în care se valorifică bunurile la ANAF, de aceea este nevoie de înfiinţarea unei astfel de structuri specializare precum în Belgia, Franţa Olanda", a spus Cazanciuc.

Ministrul a mai explicat că "la nivel de specialişti s-au redactat principiile unei legi", care vor fi discutate procurori şi judecători, pentru ca, săptămâna viitoare, să poată fi "închegat un proiect de act normativ care să fie supus în continuare dezbaterii publice".

La prezentarea raportului de activitate al DIICOT, care a avut loc cu uşile închise, au fost prezenţi şi vicepremierul Gabriel Oprea, şeful SRI, Eduard Hellvig, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Marius Iacob, precum şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Marţi, premierul Victor Ponta a apreciat că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost "o mică păcăleală", el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

"Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm", a spus Ponta, la România TV.

El a confirmat totodată informaţia MEDIAFAX că Guvernul va înfiinţa o agenţie specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiţiei.

Noua structură va fi denumită "Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate" şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.

În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis, miercuri, că premierul creează o "confuzie gravă" prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.

"În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că "e aşa, o mică păcăleală" faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor", se arată în comunicatul DNA.

DNA subliniază că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

În 24 februarie, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

Statistic, conform datelor furnizate de ANAF, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.