Comisia Europeană: România a avut cea mai mare scumpire a energiei electrice din UE
„Pe parcursul întregului trimestru III al anului 2007, preţurile en gros de energie electrică au fost cele mai ridicate în România din întreaga regiune CEE (n.n.- Europa Centrală şi de Est), datorită în primul rând producerii de energie electrică şi nucleară inferioară celei obişnuite în ţara respectivă, chiar şi în contextul producerii de energie electrică nucleară în mod tradiţional”, se arată în raportul DG Energy.
„Comparând cu trimestrul III 2016, în al treilea trimestru al anului 2017 preţurile au crescut cel mai mult în România (52%), Slovenia şi Ungaria (ambele cu câte 41%), în timp ce Regatul Unit era singura ţară din UE în care s-a consemnat o scădere a preţurilor (-2,2%)”, se mai arată în raport.
Potrivit documentului, cea mai scumpă energie angro din UE se tranzacţionează în Grecia şi Portugalia (52,1 euro/MWh), urmate de Serbia (51,7 euro/MWh), Italia (51,6 euro/MWh), Ungaria (51 de euro/MWh) şi România (50,2 euro/MWh). Cea mai ieftină energie angro se găseşte în Norvegia (27,3 euro/MWh), Luxemburg şi Germania (32,7 euro/MWh), Suedia (33,6 euro/MWh) şi Danemarca (33,7 euro/MWh).
Ca medie generală, în al treilea trimestru al anului 2017 preţurile angro de energie electrică la nivelul UE au înregistrat un grad ridicat de stabilitate şi indicatorul european de putere a fost de 38 de euro/MWh.
Graficele afişate în raportul citat mai arată că în luna august preţurile la energia angro din România au fluctuat cel mai mult, atingând maximul regiunii (95 de euro/MWh) în data de 5, pentru ca în deata de 15 să coboare la minimul regiunii – 18 euro/MWh.
„Privind contractele de preţ mediu zilnic, preţurile în Grecia au fluctuat între 42 şi 60 de euro/MWh în trimestrul III 2017 şi au fost mai puţin volatile în comparaţie cu preţurile din România şi Serbia, fiind mai mult afectate de schimbările în disponibilitatea hidroactivă din Balcani”. Iar preţurile în Bulgaria „au fost, de asemenea, relativ stabile, variind între 25 şi 60 de euro/MWh, deşi disponibilitatea hidroenergiei în ţară a fost, în general, mai scăzută pe parcursul celui de-al treilea trimestru 2017 decât în acelaşi trimestru al ultimilor doi ani”, se mai arată în raportul citat.
Redăm, în continuare, câteva dintre concluziile raportului DG Energy:
– Rentabilitatea producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi gaze a scăzut şi mai mult în trimestrul III 2017, deoarece preţurile la cărbune şi gaze naturale, dar şi preţurile la emisiile de carbon au înregistrat o creştere constantă pe tot parcursul trimestrului
– Deşi capacităţile instalate au crescut, producţia de energie eoliană în T3 2017 a fost moderată comparativ cu anul precedent, iar producţia de energie solară practic nu sa schimbat
– În unele ţări din sudul şi estul Europei, valurile de căldură din august 2017 au avut ca rezultat creşterea preţurilor la electricitate, dar nu au apărut probleme de adecvare a producţiilor.
Citeşte şi: Banca Mondială: Creşterea economică pe plan global pare să atingă limita maximă, urmând să stagneze
Citeşte şi: Creşte preţul la gaze pentru populaţie. Impactul pe factură: 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 Kwh/lună
