Cristian Socol: Austeritatea oarbă aduce cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Un plan de „supraviețuire prin criză” a 8.669.826 români vulnerabili

Datele statistice oficiale arată că suntem în a treia lună consecutivă de scădere dramatică a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net.

România experimentează cea mai dură și inechitabilă austeritate din ultimii 25 de ani. Primul Ministru al României nu dorește să implementeze una dintre lecțiile de consolidări fiscal-bugetare reușite din țările UE din ultimii 20 de ani – trebuie să se asigure echitatea socială prin distribuția corectă a poverii. În prezent, povara este pusă aproape exclusiv pe românii cu venituri mici și medii, pe tineri și pensionari deopotrivă și pe companiile corecte din punct de vedere fiscal.

Riscul este unul ridicat. În această analiză explic, în primul rând, de ce este necesară o consolidare fiscal-bugetară echitabilă, cu povară mai mare pe cei cu venituri ridicate și povară mică pe umerii celor cu venituri reduse. În al doilea rând, analizez evoluția puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani și arăt că ultimele 3 luni ilustrează o cădere dramatică, record, a acesteia în rândul salariaților. În al treilea rând, propun un Plan de ”supraviețuire prin criză” a românilor cu venituri reduse, propunând soluții punctuale cu impact bugetar agregat zero.

Cristian Socol: Proiect de țară – România 2040. Ce elemente ar trebui să propună stânga românească

Cristian Socol: Mitul ”eroului salvator”. Declarațiile apocaliptice despre economie costă România minimum 6,7 miliarde lei anual | EXCLUSIV

1. Pentru a reuși, consolidarea fiscal bugetară trebuie să fie echitabilă, justă din punct de vedere social

Nu mai poate fi pusă povara fiscal-bugetară exclusiv pe cei cu venituri mici și medii și pe companiile corecte, care își plătesc la timp taxele și impozitele. O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili. Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Altfel, se vor consolida simptomele deja apărute ale unui cerc vicios foarte complicat – criza bugetară se transformă în criză economică, amândouă conduc la o criză socială, care generează la rându-i tensiuni sociale și criză politică. Incertitudinea politică îngreunează procesul de consolidare bugetară și revenirea economică, accentuând problemele – se intră în cercul vicios al austerității, care reduce capacitatea statului de a investi, frânează dezvoltarea, amplifică nemulțumirile populației și alimentează noi tensiuni politice. În absența unor măsuri coerente și a unei direcții strategice clare, riscul este ca acest lanț al crizelor să se autoalimenteze, împingând societatea într-o spirală tot mai dificil de controlat și de inversat. Pe fondul geopolitic dificil alimentat și de războiul de la graniță, România poate suferi o întoarcere nedorită în timp cu 15 ani – acord cu FMI, condiționalități de privatizare a companiilor strategice profitabile, noi și noi măsuri de austeritate și tensiuni sociale. Perioada ultimilor 10 ani cu România pe primul loc la convergența față de media UE va fi uitată, de la egalarea Poloniei și depășirea Ungariei, Slovaciei, Croației, Greciei și Letoniei vom reveni la vechea noastră competiție pentru ultimul loc cu Bulgaria. Nedorit un astfel de scenariu dar posibil, din cauza orgoliului unor decidenți de vârf. Declarațiile apocaliptice recurente amplifică probabilitatea acestui scenariu nefast.

2. Cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 25 de ani

Datele INS din această săptămână indică o reducere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net de 5,3% în septembrie 2025 față de septembrie 2024. Ultima lună de creștere a puterii de cumpărare a fost iunie 2025, plus 1,3%, iulie a venit cu minus 2,4% și august minus 5% .

În primul deceniu post-2000, expansiunea economică s-a tradus prin majorări salariale consistente care au depășit inflația, crescând puterea de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape că s-a dublat până în 2008.

Criza financiară globală din 2008–2009 a lovit însă puternic România, guvernul a înghețat și chiar tăiat salariile publice (măsură însoțită de tăierea unor prestații sociale și creșterea TVA de la 19% la 24%). Indicatorul câștigului salarial real a înregistrat scăderi istorice: –1,5% în 2009, –3,7% în 2010, –1,9% în 2011. A fost cea mai severă contracție a puterii de cumpărare de după 2000, comparabilă doar cu ajustările tranziției.

Începând cu 2012 declinul s-a oprit: salariile au fost majorate din nou, permițând o creștere graduală a puterii de cumpărare. Populația avea practic, în medie, o putere de cumpărare similară cu vârful din 2008, indicând o revenire completă după 6 ani de ajustări!

2015 a fost anul în care România a intrat într-o nouă fază de creștere economică rapidă. Per total, între 2015 și 2019 puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat, propulsând nivelul de trai al românilor mai aproape de media UE.

Șocurile succesive pandemie și inflație în creștere (2020–2022) au făcut ca dinamica reală a salariului să încetinească brusc sau chiar să scadă ușor. Această tendință s-a accentuat dramatic în anul 2022, pe fondul crizei energetice și al războiului din Ucraina. Deși salariile nominale au continuat să crească, ele nu au ținut pasul cu scumpirile, astfel că salariul real a scăzut pe tot parcursul lui 2022. Lună de lună s-au înregistrat valori negative, în jur de –2% anual (ex: –2,7% în noiembrie 2022). Anul 2023 a marcat o ameliorare: inflația a început să scadă treptat de la peste 15% (în ianuarie) spre 5% la final de an, în timp ce piața muncii a rămas tensionată, forțând creșteri salariale nominale consistente. În primăvara anului 2023 s-a depășit din nou pragul de +3–4% creștere reală anuală, iar spre finalul anului câștigul salarial real creștea cu peste +8% (anual). Ca urmare, la începutul lui 2024 nivelul absolut al salariului real (indicele puterii de cumpărare) atinsese cel mai înalt nivel din ultimul sfert de secol, depășind toate valorile precedente.

Inversarea de trend s-a realizat în anul 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate oarbă au dus la o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele 3 luni, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, generând prăbușirea consumului. În ceea ce privește consumul de alimente, băuturi și tutun, datele oficiale Eurostat arată că România a avut în septembrie a doua cea mai mare cădere din UE, după Estonia.

3. Ce este de făcut?

Un Plan de supraviețuire a românilor vulnerabili în perioada de criză. Guvernul trebuie să aplice un Program de măsuri țintite (fără impact pe bugetul de stat) pentru protejarea puterii de cumpărare și asigurarea unui coș minim de subzistență în cazul românilor cu venituri mici (8.669.826 români), pe două axe: I. Stoparea creșterii prețurilor și II. Creșterea țintită a veniturilor românilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială și/sau deprivare materială severă.

I.Măsuri pentru stoparea creșterii prețurilor: a) Reglementarea prețului la energie și actualizarea anuală a acestuia în funcție de inflație și prețul mediu din piața energiei (liberalizarea graduală a prețului la energie și gaze naturale) sau Plafonarea marjei comerciale la energie; b) Înghețarea prețurilor administrate și tarifelor publice pe un an (anul 2026) – transport public, apă, canal și salubritate, energie termică etc; c) Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază pentru anul 2026 (Pâine, lapte, brânză de vacă, iaurt, făină, mălai, ouă, ulei de floarea-soarelui, carne pui și porc, legume și fructe, cartofi, zahăr, smântână, unt, magiun s.a) sau d) Instituirea unui ”coș minim de cumpărături cu preț plafonat și sau înghețat voluntar” pentru populația defavorizată (poate fi accesat pe baza cardului de alimente și bunuri de strictă necesitate). Prin acord voluntar ”anti inflație” cu retailerii: un acord Guvern – Retaileri privind ”2026 – Anul anti inflație” – înghețarea prețurilor la 100 bunuri de strictă necesitate (cuprinde alimentele de bază + alte alimente, detergenți, articole de igienă și curățenie, tricotaje și confecții, articole de uz casnic, rechizite etc)

II. Măsuri pentru creșterea țintită a veniturilor populației vulnerabile: a) Creșterea salariului minim brut garantat în plată la 1 ian 2026 la 4326 lei (+ 6,8%) (47% din salariul mediu) / 4590 lei (+13%) (50% din salariul mediu) – (în conformitate cu principiul european și formula stabilită cf HG 35/2025, ținând cont de datele ultimei prognoze CNP septembrie 2025). Beneficiari: direct 838.429 angajați. Impact bugetar anual pentru beneficiarii direcți: la salariu minim brut 4325 lei = +1,24 miliarde lei; la salariu minim brut 4590 lei = +2,44 miliarde lei; b) Creșterea tichetului de masă de la 40 lei la 50 lei de la 1 ian 2026. Beneficiari: 3 milioane lucrători; Impact bugetar: + 1,47 miliarde lei anual; c) Acordarea unui sprijin one-off de 900 lei, în 2 tranșe (ian si sep 2026), pensionarilor care beneficiază de pensia minimă și pensionarilor cu pensii de până la 3000 lei. Beneficiari: 2.907.341 pensionari. Impact bugetar: – 2,6 miliarde lei anual; d) Vouchere alimente și mese calde de 100 euro acordat în 2 tranșe (martie și octombrie) pentru românii cu venituri reduse în 2026 (pensionarii > 65 de ani beneficiari de indemnizație socială; copiii și adulții cu handicap; familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune. Beneficiari: 1,2 milioane persoane. (Finanțare 63.000.000 euro din fonduri europene PoIDS (Programul pentru Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027) + 57.000.000 euro din buget); e) Vouchere de sprijin pentru familiile monoparentale cu venituri reduse (finanțarea cursurilor de recalificare pentru părintele unic și vouchere pentru plata after school si activități de weekend pentru copii) Beneficiari: 4576 familii (Finanțare 50.145.471 euro din fonduri europene PoIDS); f) Tichete de sprijin pentru elevii defavorizați 500 lei / elev pentru rechizite, îmbrăcăminte și încălțăminte. Beneficiari: 700.000 elevi (Finanțare 70.000.000 euro din fonduri europene PoIDS); g) Sprijinirea victimelor violenței domestice și minorilor aflați în îngrijire (cazare temporară, consiliere psiho-socio-medicală și juridică, reintegrarea în educație) Beneficiari: 13.902 persoane (Finanțare 18.240.842 euro din fonduri europene PoIDS); h) Sprijinirea victimelor traficului de persoane (cazare, consiliere psihologică, profesională și juridică, sprijin material, incluzând nevoile de bază și dezvoltarea infrastructurii de locuințe protejate) Beneficiari: 1655 persoane (Finanțare 9.607.578 euro din fonduri europene PoIDS); i) Sprijinirea persoanelor fără adăpost (servicii sociale, de sănătate, educație și ocupare, prin consiliere, asistență socială, medicală și măsuri active de reintegrare) Beneficiari: 3923 peroane (Finanțare 20.058.189 euro din fonduri europene PoIDS).

4 Ce se întâmplă dacă nu se iau măsuri?

Despre efectele căderii dramatice a puterii de cumpărare. Prăbușirea puterii de cumpărare a salariului mediu net în semestrul 2 al anului curent are efecte puternice, atât economic, cât și social. Scăderea veniturilor reale înseamnă că milioane de angajați și pensionari și-au restrâns brusc cheltuielile. Datele oficiale confirmă că românii au început să cumpere mult mai puțin în ultimele luni, pe măsură ce prețurile au urcat și taxele au crescut – consumul s-a contractat pe toate categoriile. Prăbușirea consumului intern lovește direct PIB-ul, apărând riscul intrării în recesiune tehnică. Scăderea consumului afectează toate sectoarele și subminează încrederea populației și a mediului de afaceri. Încrederea consumatorilor s-a deteriorat, ceea ce poate crea un alt cerc vicios: scăderea cheltuielilor conduce la scăderea veniturilor firmelor și potențial la disponibilizări, ceea ce poate reduce și mai mult veniturile populației. Deja piața muncii dă semne de răcire: creșterea angajărilor a încetinit mult (doar +0,1% în iulie-august 2025, față de +1,3% în 2023), semn că firmele reacționează la cererea slabă. Conflictul social mocnește iar frustrarea economică și socială alimentează, la rândul ei, tensiuni politice.

Experiența trecutului arată clar că austeritatea oarbă nu aduce nimic bun nici în economie, nici în societate. În lipsa unei consolidări fiscal-bugetare echitabile și juste social, România riscă să repete lecția din 2010: după un „tratament” dur, pacientul (economia și societatea) se poate trezi mai slăbit decât boala inițială. Implementarea Planului de Relansare Economică și a Planului de supraviețuire a românilor vulnerabili prin criză sub Proiectul România 2040 ar permite menținerea României pe traiectoria de convergență față de media UE, cu efecte pozitive la nivel economic, social și politic.