Cronica unor popriri anunțate: salariații, PFA-urile și micii antreprenori, în prima linie a sechestrului pe conturi

Din cauza noilor măsuri fiscale, cetățenii nu mai fac față cheltuielilor zilnice și reușesc cu greu să-și achite datoriile. Din acest motiv, datornicii se confruntă deja cu o situație delicată. Se pun popriri pe salarii și pe conturi bancare!

Sorin Grindeanu a declarat marți că „românii s-au săturat să vadă că biciul se pune tot pe calul care trage”, probabil că nu a mai spus vreodată noul șef PSD o afirmație mai adevărată decât aceasta.

Tot marți, Alexandru Nazare a anunțat o reformă fermă la ANAF, unde 9 dintre cei 15 șefi ai instituție au fost schimbați. Motivația: „Inacțiunea, tergiversarea și lipsa de reacție nu mai pot fi tolerate. ANAF trebuie să devină parte a soluției, nu parte a problemei”, a afirmat ministrul de Finanțe.

Agenția de rating Fitch: Măsurile luate de Guvernul Bolojan vor pune presiune asupra creşterii economice, dar vor crește și inflația

Guvernul francez pregătește reduceri bugetare de amploare

Salariații, PFA-urile sau IMM-urile, vizați de ANAF

În acest context, valul de popriri pe conturi, somații și sechestre pe bunuri a început de mai bine de o lună, iar cei mai afectați sunt salariații, PFA-urile sau IMM-urile care întârzie cu plata datoriilor la stat.

Firește, decidenților le-a fost mult mai simplu să dea mână liberă la popriri pe conturi decât să abordeze soluția taxării inverse și TVA split, pentru a reduce frauda și a închide „verigile” prin care TVA-ul se pierde pe parcursul lanțului de distribuție.

Unii cetățeni afirmă că s-au trezit cu popriri sau somații în urma unor probleme întâmpinate pe site-uri precum ghișeul.ro sau e-factura. Alții spun că li s-a pus sechestru pe bunuri pentru datorii de 6.000 de lei. (vezi foto jos/captură ecran Facebook).

Mai mult, pe grupurile private de Facebook ale micilor antreprenori se desfășoară o mulțime de discuții și comentarii ale celor care, din diverse motive, s-au trezit cu popriri neașteptate pe conturi și cer sfaturi sau înformații în acest sens.

În ciuda faptului că, potrivit regulilor generale, consumatorii nu trebuie să întârzie achitarea ratelor la credite cu mai mult de 90 de zile, (întrucât creditul este adus la scadență anticipată, iar banca poate să înceapă demersurile de recuperare a creanței sale prin executare silită), majoritatea acestor cazuri de popriri par mai degrabă abuzive.

Taxa Băluță, o taxă destinată popririlor abuzive

Există și o altă categorie de contribuabili care s-au confruntat cu astfel de probleme din cauza unor mici întârzieri la plata unor taxe, iar pentru asta există o explicație dată chiar de consilierii USR din sectorul 4: taxa Băluță.

Pe 30 iunie, Paul Ene, liderul consilierilor locali USR din Sectorul 4, a declarat că taxa Băluță este ilegală și profund abuzivă, subliniind că USR a contestat această taxă în instanță încă din luna februarie.

„Taxa Băluță ajunge la termen astăzi. Dacă vă aflați în situația în care trebuie să plătiți și n-o faceți, vi se poate pune poprire pe conturi. Așa consideră administrația Băluță să-i trateze pe cei pe care trebuie să-i deservească, băgând mână până la cot în buzunarele lor. Pentru că poate, deși el este susținut de o petiție semnată de peste 5.000 de locuitori ai Sectorului 4”, a declarat Ene.

ANAF și „lista rușinii”

La o privire mai atentă, am găsit lista rușinii: mai precis companiile care au datorii uriașe la stat, dar care, într-un fel sau altul, au reușit să evite popririle pe cont.

În „lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2025. Da asemenea, „această  „listă a ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, potrivit ZF .

Obligaţiile fiscale pentru T1 2025 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2025. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

Lista poate fi consultată aici. 

Realitatea este că, la finalul anului 2024, datoriile fiscale declarate și înregistrate, dar necolectate, însumau 84 miliarde de lei, în creștere față de 73 miliarde în 2023 și 68 miliarde în 2022.

Mai mult, restanțele provin de la aproximativ 40.000 de firme, adică circa 7% din companiile active în România, iar peste 60% dintre aceste datorii au o vechime mai mare de 3 ani. Așadar, companiile cu datorii neplătite de trei ani nu suferă aceleași consecințe ca un român care a întârziat o lună cu plata unei rate?

O altă realitate este că datoriile fiscale se prescriu în termen de 5 ani, însă există și situații prevăzute de lege în care acest termen poate fi mai mare, conform Codului de procedură fiscală. În plus, Odată cu prescrierea, organul fiscal pierde dreptul de a mai stabili și de a mai executa silit datoria fiscală.

Ce e de făcut? Opinia și recomandările avocatului

Referitor la subiectul popririlor și al executărilor silite aplicate în ultima perioadă, avocatul Horia Mâț atrage atenția că „elementul de noutate față de anii precedenți este reprezentat de aplicarea cu celeritate a dispozițiilor Codului de procedură fiscală în privința persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent (PFA, II, IF, profesii liberale etc.)”.

Potrivit acestuia, „o parte însemnată a acestor persoane a omis depunerea declarației privind venitul realizat în anul 2024 ori, deși au depus declarația respectivă, nu au procedat la plata impozitului pe venit și/sau a contribuțiilor de asigurări sociale”.

Horia Mâț explică faptul că astfel de întârzieri sau omisiuni existau și în trecut, dar „organul fiscal competent nu se grăbea să-i execute silit pe acești contribuabili mici, lăsându-le posibilitatea de a se conforma benevol legislației fiscale în termenul de prescripție, cu plata, bineînțeles, a dobânzilor și a penalităților de întârziere corespunzătoare”, a declarat acesta pentru Mediafax.

Totodată, avocatul menționează că „Întreprinderile cu personalitate juridică mici, cu referire specială la SRL-urile plătitoare de impozit pe venit, nu erau străine de aceste executări silite. Ele au constituit ținta organului fiscal central și în anii precedenți.”

Cum eviți situațiile de poprire

Pentru a evita situațiile de poprire, Horia Mâț recomandă contribuabililor „executarea întocmai a obligațiilor fiscale dublată de verificarea cu regularitate a mesageriei din aplicația informatică Spațiul Privat Virtual”. El subliniază că „executările silite în discuție au fost precedate de comunicarea prin intermediul SPV a unor somații de plată pe care contribuabilii vizați ori nu le-au văzut, ori le-au desconsiderat bazându-se pe practica din trecut a organelor fiscale”.

În cazul în care apar neregularități în documentele emise de ANAF, „toți contribuabilii care identifică neregularități ale titlurilor executorii, ale somațiilor, ale altor acte de executare silită șamd, au posibilitatea contestării lor, pe cale administrativă ori în instanță, după caz”.

În final, avocatul afirmă că, deși măsurile sunt legale, există totuși o lipsă de echitate în aplicarea lor: „Contribuabilii vizați de executările silite în discuție, chiar dacă își manifestă nemulțumirea în raport cu o stare firească a lucrurilor – aplicarea unor dispoziții legale în vigoare – au, totuși, circumstanțe atenuante. E greu să percepi ca fiind îmbucurătoare o demonstrație statală a faptului că se poate, atât timp cât această demonstrație nu se extinde cu seriozitate, vizibil, și asupra unor impozite indirecte precum TVA sau asupra impozitului pe venitul/profitul societăților transnaționale, colectarea acestor din urmă venituri bugetare putând influența în mod hotărâtor indicatorii macroeconomici”, a conchis Horia Mâț.

Când se pune poprire pe conturi în mod normal

Așadar, românii care nu își plătesc taxele, contribuțiile sau amenzile riscă să li se pună poprire pe conturi. ANAF le oferă un termen pentru a-și achita datoriile, iar dacă nu plătesc la timp, se ajunge la executare silită prin poprire. Măsura este aplicată atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, iar poprirea se ridică doar după achitarea integrală a sumei datorate. 

Vestea și mai proastă este că Ordinul ANAF nr. 1090/2020, completat prin Ordinul nr. 1444/2021, a reglementat transmiterea automată a popririlor prin platforma e-Popriri, în concluzie, autoritatea s-a digitalizat, ceea ce simplifică lucrurile. Astfel, poprirea se face la 15 zile de la transmiterea somației. Iar pașii ar fi următorii:

• Ai o datorie restantă la ANAF (ex: impozit, contribuție, amendă etc.).
• ANAF îți trimite o somație (prin poștă, e-mail în SPV, sau prin afișare).
• Ai 15 zile calendaristice să achiți datoria sau să ceri mediere/eșalonare.
• Dacă nu faci nimic, după cele 15 zile, ANAF poate emite titlul executoriu și dispune poprirea conturilor.

Specialiștii economici avertizează că, pe fondul scumpirilor și concedierilor, tot mai mulți români ar putea ajunge în această situație, în astfel de situații nici măcar pensionarii nu vor fi trecuți cu vederea. Cei cu datorii mari și vechi riscă să le fie blocate conturile până la plata completă a restanțelor.