Cum se traduce austeritatea la stat: sporuri tăiate, dar salarii mai mari. Nimeni nu pierde bani, spune Pîslaru

Potrivit ministrului, reforma încearcă să corecteze diferențele salariale apărute între angajați care au atribuții similare, dar sunt plătiți diferit, în funcție de instituție sau de sporurile obținute în timp prin legi speciale, iar noul sistem ar urma să fie „predictibil și sustenabil”.

Valoarea de referință: 4.100 lei

Dragoș Pîslaru a anunțat că valoarea de referință a noii grile de salarizare bugetară este de 4.100 de lei. Ministrul susține că reforma este gândită în limita unei anvelope suplimentare de aproximativ 8 miliarde de lei, peste cheltuielile salariale actuale ale statului, estimate la circa 166 de miliarde de lei.

Pîslaru a explicat că valoarea de referință a fost stabilită astfel încât statul să poată suporta costurile majorărilor salariale prevăzute în reformă.

„Valoarea aceasta de referință este un lucru foarte important și este elementul care va asigura predictibilitatea creșterii salariale în viitor”, a declarat ministrul.

Mai mult de jumătate din salarii cresc

Potrivit acestuia, peste jumătate dintre posturile din sistemul public ar urma să beneficieze de majorări salariale după aplicarea noii grile.

„Cele 56% din posturile care totuși vor avea creșteri de salarii, 21% sunt peste 10%, 14% între 5% și 10% și 21% între 0 și 5%”, a spus Dragoș Pîslaru. Sporurile care rămân vor fi plafonate la 20% din fondul de salarii al fiecărui ordonator principal de credite.

Pîslaru: Nimeni nu pierde bani

Ministrul susține însă că veniturile aflate deja în plată nu vor fi reduse nici în situațiile în care noua grilă ar indica salarii mai mici decât cele actuale. „Practic, lumea va rămâne cu venitul în plată”, a afirmat acesta. Invocând principiul „dreptului câștigat”, Pîslaru a explicat că diferențele dintre salariul rezultat din noua grilă și venitul efectiv vor fi păstrate sub forma unor „plăți compensatorii individuale”.

Oficialul a insistat că reforma nu urmărește o creștere generalizată a salariilor bugetare: „Nu este un proiect de creștere a salariului bugetar, este un proiect de aducere echitate în sistem și ajustare”.

„Nimeni nu pierde din bani, dar pentru viitor, ca să ai o arhitectură unitară, lucrul acesta trebuie corectat”, a declarat Pîslaru.

Cele mai mari creșteri: cercetătorii și asistenții sociali

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, unele dintre cele mai mari majorări ar urma să apară în cazul cercetătorilor științifici, unde salariul de bază ar crește cu 45%, iar salariul brut cu 31%, și al asistenților sociali, pentru care este prevăzută o majorare de 40% a salariului de bază și de 22% a salariului brut.

Reforma încearcă, de asemenea, să reducă și diferențele dintre administrația centrală și cea locală, în unele cazuri salariile din administrația locală depășind nivelurile existente în ministere, spune ministrul.

Bonusuri de performanță de până la 20%

Un alt element al reformei este introducerea unui sistem de bonusare în funcție de performanță. Potrivit ministrului, bonusurile vor putea ajunge la 10-20% din salariul de bază, dar vor fi acordate unui număr limitat de angajați.

„Nu există în acest moment pe bune un sistem de bonificare de performanță”, a spus ministrul, explicând că actualele „prime de excelență” sunt acordate discreționar.

Economia va decide ritmul creșterilor salariale

În viitor, creșterile salariale din sectorul public ar urma să fie corelate cu evoluția economiei și a productivității, potrivit ministrului.

„Dacă țara crește cu PIB nominal, atunci evident că există spațiul să crești salariile în sectorul public. Nu e o condiționare că dacă îți crește PIB-ul cu 6%, trebuie să îți crească și salariile cu 6%, dar condiționarea este în sens invers. Dacă nu ai o creștere de PIB cu 6%, nu are cum să îți crească salariul cu mai mult de 6%”, a declarat Dragoș Pîslaru. Practic, salariile bugetarilor nu vor mai putea crește decât dacă economia produce mai mult și statul încasează mai mulți bani.

Salarii mai bune cu mai puțini angajați

Totodată, viitoarele majorări salariale vor depinde și de reducerea numărului de angajați din sistemul public, estimat în prezent la aproximativ 1,2 milioane de persoane.

„O reducere a personalului prin reformă administrativă, care să reducă până la urmă anvelopa sau costul de personal total, îți permite să crești valoarea de referință”, a spus el, sugerând că salariile ar putea fi majorate mai ușor dacă statul ar avea mai puțini angajați.

„Există posibilitatea, dacă există o creștere de productivitate, să poți să faci mai multe lucruri cu mai puțin oameni și asta înseamnă că trebuie să îi remunerezi mai bine”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Totodată, potrivit ministrului, noua lege a salarizării ar trebui să rămână stabilă și să nu mai fie modificată constant, așa cum s-a întâmplat cu actuala Lege 153, schimbată prin zeci de acte normative în ultimii ani.