Ilie Bolojan a argumentat importanța majoră a accesării fondurilor din programul SAFE, ajuns pe ultima sută de metri înaintea termenului-limită, 31 mai, până la care România trebuie să încheie contractele pentru a putea beneficia de criteriile de localizare decise.
„Un alt element important care a fost gestionat în aceste zile a fost programul SAFE – Acțiunea pentru Securitatea Europei (Security Action for Europe – en), un alt program important pe care România l-a derulat în aceste luni și mă bucur că în aceste zile, practic, s-a finalizat programul SAFE, în așa fel încât, până la finalul acestei luni, să putem semna atât contractul de împrumut cu Uniunea Europeană, dar să putem semna și contractele individuale, în așa fel încât, în a doua jumătate a anului, proiectele de investiții în România pe componenta de apărare să se deruleze și, sigur, până în 2030, să putem închide acest program important pentru apărarea României”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a ținut să facă o serie de considerații privind oportunitatea accesării programului SAFE de către România.
„Așa cum știți, este un acord împrumut de 16,5 miliarde euro și în spațiul public, de multe ori, a fost contestată această decizie. E o decizie corectă pentru România, din două puncte de vedere: bugetar și pe componente de apărare. Să vă explic de ce este foarte important din punct de vedere bugetar: România, așa cum știți, are bugete de apărare care nu vor putea coborî în anoii următori sub 2,3%, 2,4%, 2,5% din PIB. Avem angajamente clare în acest sens, trebuie să le creștem. Avem situația de conflict din Ucraina. Suntem în NATO și, așa cum știți, e un angajament al tuturor țărilor europene de a contribui la apărarea lor, cu tot ceea ce înseamnă, de la sume mai mari, de la integrarea apărării europene. Și asta face și România. Noi, cu deficitele pe care le avem, pentru a acoperi aceste cheltuieli de apărare inevitabil, pentru a ne închide bugetul, nu putem să nu recurgem la credite în anii următori. Este exclus asta, pentru că niciun guvern nu poate să anuleze deficitele care au fost cumulate, fără să luăm în continuare credite”, a explicat Ilie Bolojan.
„Și din cele 2,3% cât reprezintă bugetul de apărare, componenta de înarmare reprezintă 1% din PIB. Sunt aproximativ 4 miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă că pentru a dota Armata română, inevitabil avem nevoie de aceste sume. Și avem două posibilități: Să contractăm credite din piață, pentru a acoperi în general nevoile noastre, inclusiv această zonă, sau să accesăm creditul SAFE. Și orice om rațional ce ar fi făcut? Gândiți-vă că acest credit este la o dobândă la jumătate din cea la care se contractează România, are o perioadă de grație de 10 ani de zile, are o perioadă de rambursare de 40 de ani, și permite integrarea industriei europene de apărare și integrarea industriei noastre de apărare în lanțurile valorice europene. Este foarte important acest lucru. Și consider deci că România a făcut bine, că l-a accesat, ca să închid acest capitol”, a precizat premierul.
În acest context, șeful interimar al Executivului a detaliat, punând la dispoziția jurnaliștilor documente oficiale, cum s-a ajuns la actuala structură de implementare a programului.
„În ceea ce privește partea de derulare a programului, așa cum știți, au fost discuții în spațiu public legate a arhitectura acestui program. Și am explicat că această arhitectură a fost decisă în primăvara anului trecut, în 2025, la ședința CSAT, care a fost deținută în luna aprilie, când România și-a mandatat reprezentanții, ministrul Apărării, care se ducea la summit-ul NATO de la Haga, și ceilalți miniștri pentru a susține intrarea României în acest program de creditare. Și vă vom da o copie a unei adrese, din care rezultă cât se poate de clar, că, la solicitarea domnului Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, care a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei primului ministru, CSAT a decis că această coordonare să se facă de Cancelarea primului ministru, la data respectivă, și, sigur, să apară modificările legislative pentru a pune în practică această decizie, cu sprijinul celorlalte ministre implicate. E vorba de ministerul Apărării, ministerul de Interne și așa mai departe”, a declarat premierul.
Documentul a fost transmis jurnaliștilot acreditați în timpul declarațiior. DOCUMENTUL, AICI.
„Asta, legat de arhitectură și se cuvine acum, la finalizarea acestui program, să mulțumesc domnului Mihai Jurca, șeful Cancelariei, tuturor miniștrilor, secretarilor de stat, experților implicați în toate aceste negocieri, care apreciez că au fost negocieri profesioniste, purtate pe baza planului de înzestrare al Armatei Române, și, de asemenea, să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în aceste negocieri. Am avut o colaborare bună cu echipa președintului României, am avut o colaborare bună cu toți specialiștii din ministere, din instituții, de la serviciile de informații, în așa fel încât să putem duce aceste negocieri în mod corect pentru România și să ne asigurăm că o cotă foarte mare din ceea ce va cumpăra România se va produce în această țară, pentru a dezvolta industria noastră de apărare și pentru a crea transfer de tehnologie și locuri de muncă. Iar faptul că în aceste zile comisiile parlamentare au reușit să aprobe, cele de apărare, documentele și suntem în situația în care Ministerul de Finanțe va putea semna contractul de împrumut săptămâna viitoare, necesită o mulțumire pentru membrii acestor comisii și pentru partidele politice care au susținut închiderea acestui program SAFE pentru România în această perioadă”, a declarat premierul interimar.
Premierul a menționat că cea mai mare componentă este alocată Ministerului Apărării, dar o componentă importantă pentru care am luptat în această perioadă este cea pentru infrastructura civilă și militară, care înseamnă capetele de autostradă spre Republica Moldova, Pașcan Iași Unghen și capătul de autostradă spre Ucraina, Pașcani Suceava – Siret. „Si cred că sunt niște lucruri importante”, a conchis Ilie Bolojan.
România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poată fi finalizate la sfârșitul anului 2030.
Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
Per ansamblu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român.
Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului, a anunțat pe 24 aprilie că România a primit din partea Comisiei Europene contractul-cadru pentru finanțarea prin programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE.
Pe 28 aprilie, Comisiile de Apărare din cele două camere ale Parlamentului au dat aviz favorabil programului SAFE.
Acordul de împrumut cu Comisia Europeană în cadrul instrumentului SAFE a fost aprobat de Guvern, marțea, trecută, prin memorandum.
România va putea accesa 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, bani care vor fi acordați în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate.
România este pe prima listă de țări membre cu planul pentru SAFE aprobat și printre primele ca ritm, iar oficialii fac tot ce se poate pentru a fi finalizate contractele până la termenul-limită de 31 mai, pentru că după acesta vor mai fi posibile doar achiziții comune, a declaratat Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, luni, la finalul întâlnirii cu sindicatele și patronatele cu activități în domeniu în cadrul evenimentului organizat de instituție cu tema „Ce înseamnă SAFE pentru economia României”