Ilie Bolojan, despre reforma salarizării: Nu ne permitem salarii mai mari la stat fără reduceri de personal

Adaugă ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Șeful Guvernului spune că actualul sistem de salarizare este dezechilibrat, fiind afectat de majorări arbitrare și decizii ale instanțelor, fără legătură cu productivitatea. Diferența dintre sectorul public și cel privat crește, iar România se află într-o poziție vulnerabilă în UE: venituri bugetare reduse, dar cheltuieli salariale foarte mari. În prezent, aproape 40% din veniturile statului merg pe salarii, iar numărul angajaților din sistemul public depășește 1,28 milioane.

„Aș vrea să fac câteva considerații legate de această legislație privind salarizarea, pentru că, inevitabil, va fi un subiect pe agenda publică în următoarea lună de zile. Așa cum știți, avem un angajament luat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, în așa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent.

De ce este important pentru România să acceseze banii din programul SAFE. Explicațiile premierului interimar

Angajații guvernului îi cer lui Ilie Bolojan majorări salariale după modelul Romgaz

Astăzi, având diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare, este nevoie, de asemenea, de o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea muncii, de asigurarea unei echități în acest sector și de un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne găsim.

Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportate la veniturile bugetare pe care le avem. Având în vedere că în perioada următoare vor fi discuții atât între partide, cât și între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu, se cuvine să vă prezint câteva date care stau la baza acestor discuții și care nu pot fi ocolite.

Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public în România, conform datelor colectate de Ministerul Finanțelor la sfârșitul anului trecut. Avem politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește.

Nu în ultimul rând, avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar ca procent din veniturile fiscale. Astfel, din fiecare leu colectat în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a declarat premierul interimar.

Statul nu își permite creșteri semnificative de salarii

Premierul explică faptul că statul nu își permite creșteri semnificative de salarii, deoarece anvelopa bugetară este deja la limită. Cheltuielile de personal reprezintă peste 8% din PIB, iar dobânzile la datoria publică pun presiune suplimentară pe buget. În aceste condiții, Guvernul are doar două opțiuni: creșteri mici sau reduceri de personal pentru a crea spațiu bugetar. Reforma va trebui să respecte și angajamentele privind deficitul și fondurile europene.

„Constrângerile țin de păstrarea anvelopei salariale ca pondere din PIB la un nivel care să se situeze foarte puțin peste 8%. Astăzi avem 8,1% din PIB și nu vom putea avea o pondere mai mare în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite. Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB.

Prin urmare, creșterile care pot fi făcute începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o corecție de amplitudine mică, dacă nu este afectat numărul de angajați din sectorul public, fie, dacă se doresc corecții mai mari și reducerea inechităților, singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, adică reducerea de personal acolo unde nu se justifică.

Acestea sunt alternativele care vor fi discutate în perioada următoare. Guvernul va participa la toate aceste discuții. Sper ca oamenii politici responsabili din România să ajungă la un acord asupra acestor aspecte, care țin de absorbția fondurilor europene și de reforme sustenabile, care nu generează așteptări false și care țin cont de situația financiară a țării noastre, astfel încât să găsim o formulă normală pentru o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a conchis Bolojan.