FMI recomandă băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est să lase cursul cât mai liber

Fondul Monetar Internaţional recomandă băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est să lase cursul cât mai liber pentru a absorbi eventuale şocuri externe şi să nu intervină prin utilizarea rezervelor decât în cazul unor volatilităţi neobişnuit de mari, în ciuda stocului mare de credite în valută.

183 afişări
Imaginea articolului FMI recomandă băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est să lase cursul cât mai liber

FMI recomandă băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est să lase cursul cât mai liber (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Flexibilitatea cursului de schimb ar putea permite o mai bună absorbţie a şocurilor externe. Politica monetară este mai limitată în Europa Centrală şi de Est având în vedere că aproape jumătate dintre ţări au curs de schimb fix sau o administrare foarte controlată a cursului de schimb. În timp ce o mai mare flexibilitate a cursului de schimb ar întări capacitatea statelor din regiune de a atenua şocurile, această pârghie este limitată de stocul mare de finanţări în valută deţinute de companii şi populaţie. În timpul recentelor tulburări ale pieţei, intervenţiile pe curs au fost limitate şi cele mai multe monede cu regim flexibil au fost lăsate să se mişte liber. În cazul unor noi presiuni pe curs, astfel de mişcări ar trebui permise, iar intervenţiile limitate doar pentru atenua volatilităţi neobişnuit de ridicate. Rezervele valutare mari din cele mai multe ţări permit astfel de intervenţii", se arată într-un raport al FMI privind Europa Centrală, de Est şi Sud-Est.

Potrivit raportului FMI, politica monetară rămâne prima "linie de apărare" a statelor din regiune.

"Cum regiunea va intra într-o perioadă de restrângere a lichidităţii globale, dobânda va trebui să balanseze într-un mod delicat compromisul între acomodarea presiunilor din piele financiare şi evitarea oricăror efecte negative asupra creşterii economice. În ţările cu regimurile de schimb flexibile, ratele de politică monetară au fost în general, până recent, într-un ciclu de relaxare, reflectând presiunile inflaţioniste în scădere şi nevoia de a sprijini creşterea economică. Un astfel de sprijin continuă să fie adecvat dacă nu cresc presiunile pe piaţa valutară. În măsura în care creşterea economică se va accelera pe baza unei cereri interne mai puternice, ratele de dobândă ar putea fi utilizate pentru a limita presiunile pieţei", apreciază analiştii FMI.

FMI vede regiunea confruntându-se cu riscuri mai puţin obişnuite, pornind de la criza din Ucraina, unde noi sancţiuni impuse Rusiei ar putea duce la riscuri de contagiune, până la reducerea mai amplă a programului Fed de injecţie de lichiditate şi revenirea mai rapidă ln normalitate a politicilor monetare din SUA sau Europa, care ar duce la creşterea dobânzilor la nivel mondial.

Experţii instituţiei internaţionale notează, însă, că investitorii au început să diferenţieze statele din Europa emergentă şi nu mai tratează regiunea ca un bloc unitar, fiind din ce în ce mai importante fundamentele interne.

FMI a arătat că după anunţul privind reducerea programului de injecţie de lichiditate din SUA, ieşirile de fonduri de portofoliu din regiune (excluzând chiar Rusia şi Turcia) au depăşit intrările de fonduri pentru prima dată din 2009.

Experţii instituţiei internaţionale notează că cele mai multe state din regiune sunte dependente pe câţiva creditori, în principal bănci mari transfrontaliere sau companii internaţionale de administrare a activelor, ceea ce sporeşte vulnerabilitatea şi fenomenul de contagiune prin intermediul acestora.

FMI dă ca exemplu băncile din Austria, cel mai mare creditor internaţional din regiune, cu o expunere de peste 60% din PIB-ul ţării de origine.

Orice şoc într-una din ţările în care băncile austriece au o expunere mare, sau chiar în Austria, ar putea atrage reajustarea întregului portofoliu de expuneri regionale ale băncilor austriece.

"Majoritatea ţărilor europene au legturi financiare limitate cu Rusia şi Ucraina, dar sunt vulnerabile la contagiunea provenită din afectarea încrederii şi investitorii comuni. Cipru, Austria şi Ungaria sunt cele mai expuse la piaţa financiară din Rusia şi Ucraina, cu procente între 4% şi 13% din PIB, în principal prin intermediul sucursalelor băncilor locale. Expunerile nu sunt însă atât de mari încât să pună în pericol băncile-mamă, dar o deteriorare prelungită a mediului de afaceri din Rusia şi Ucraina va afecta semnificativ profitabilitatea băncilor. Dimpotrivă, Elveţia şi alte câteva state din zona euro ar putea beneficia de pe urma statutului de «safe haven» dacă tensiunile se intensifică", se mai spune în raport.

În ceea ce priveşte o întărire rapidă a politcii monetare, FMI a calculat impactul asupra costurilor de finanţare şi asigurare ale statelor din regiune.

Astfel, potrivit simulării, la o creştere cu 50 de puncte de bază (0,5 puncte procentuale) a randamentelor obligaţiunilor SUA la zece ani şi a spread-ului SUA-Germania cu 25 de puncte de bază, împreună cu o creştere a indicelui VIX cu 20 de puncte de bază, CDS-urile ţărilor din regiune, indexul pentru statele emergente (EMBIG) şi spread-urile titlurilor emise pe pieţele locale vor creşte pe medie cu 120-150 de puncte de bază, adică de 2,4-3 ori mai repede decât randamentul titlurilor americane.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici