FOCUS: Oraşe, pe datorie: din cinci proiecte, unul suportă corecţii şi afectează bugetul local

Autorităţile cu multe proiecte finanţate din fonduri nerambursabile sunt şi cele cărora finanţatorii le-au cerut mulţi bani înapoi, sesizând nereguli în cheltuirea lor. În cazul în care Comisia Europeană a refuzat plata unei părţi din proiect, cheltuiala a rămas în sarcina bugetului.

3005 afişări
Imaginea articolului FOCUS: Oraşe, pe datorie: din cinci proiecte, unul suportă corecţii şi afectează bugetul local

FOCUS: Oraşe, pe datorie: din cinci proiecte, unul suportă corecţii şi afectează bugetul local (Imagine: Razvan Lupica/ Mediafax Foto)

La nivel naţional, sunt zeci de proiecte realizate din fonduri europene care au suferit corecţii fiindcă funcţionarii îndrituiţi să le implementeze au comis greşeli administrative. Corecţiile nu sunt monitorizate la nivel central, însă reprezintă puncte care trag în jos rata reală de absorbţie a fondurilor nerambursabile din fonduri structurale şi de investiţii.

Aşa se explică de ce, la data de 31 iulie 2016, rata efectivă de absorbţie (suma rambursată de CE) era de 71,76%, rata sumelor încasate, cu tot cu avans, era de 82,81%, iar rata de absorbţie curentă era de 76,69 (suma rezultată din declaraţiile transmise la CE). Nu sunt luate în calcul fondurile nerambursabile puse la dispoziţia membrilor UE de state care sunt în Europa, dar care nu fac parte din Uniune, precum Norvegia, state care şi-au protejat fondurile impunând reguli de rambursare de 100% în cazul sesizării unei nereguli.

Brăila este unul dintre municipiile fruntaşe în materie de proiecte scrise şi derulate din fonduri nerambursabile în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, dar numărul corecţiilor este la fel de mare ca acela al proiectelor. ”S-au implementat 35 de proiecte cu finanţare din fonduri structurale, valoarea totală a acestora este de 436.137.116,94 lei. Corecţiile aplicate sunt în valoare de 26.544.651,08 lei, inclusiv TVA, pentru proiectele de reabilitare a pasajului pietonal din Piaţa Independenţei (n.r. platoul central pe care se află palatul administrativ al municipiului), modernizarea Bulevardului Dorobanţilor şi reabilitarea zonei de promenadă dintre Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării (n.r. centrul nou, unde au loc toate evenimentele importante din oraş)”, au transmis, la solicitarea MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei municipiului Brăila, sub semnătura primarului Viorel Marian Dragomir.

Valoarea proiectelor reprezintă de fapt suma cerută de autoritatea contractantă Comisiei Europene, nu şi suma rambursată, acordată de forurile finanţatoare. Prin urmare, sumele ce constituie diferenţa dintre cererea de plată şi cererea de rambursare au fost suportate de către autoritatea contractantă sau de management din bugetul alocat anului în curs instituţiei sau din acela care va fi rectificat în următoarele execuţii.

Pentru 15 proiecte finalizate sau în implementare în exerciţiul 2007 – 2013 de la Cluj s-au aplicat nu mai puţin de opt corecţii. „S-au aplicat corecţii pentru Sistemul de management integrat al deşeurilor din Cluj - corecţie de 5%, respectiv 61.280, 34 lei, măsură aflată pe rolul unei instanţe din Cluj, după ce instituţia a depus recurs. Pentru acelaşi proiect s-a mai aplicat o corecţie de 10%, ca măsură preventivă, corecţie în valoare de 138.893 lei (sumă returnată), dar şi o alta de 5% de 92.848, corecţie ce a fost suportată de Guvern. Femeia - în viziunea mass-media este titlul unui proiect care a avut o corecţie de 25%, respectiv de 47.865 lei”, se arată într-un răspuns formulat la solicitarea MEDIAFAX de conducerea Consiliului Judeţean Cluj.

S-au aplicat corecţii între 5 şi 25% în proiecte ca: Centrul Comunitar de Servicii Sociale – 118.334 lei, Elaborarea Strategiei 2014 – 2020 – 15.800 lei, Modernizarea infrastructurii turistice Răchiţele – Prislop – Ponor - 4.100.000 lei.

Pe de altă parte, oraşe mici precum Feteşti, care au implementat proiecte puţine, în speţă cinci grant-uri, n-au „reuşit” să bifeze decât o corecţie, ce-i drept pentru cel mai mare dintre proiecte. „Corecţia este pentru Campusul Şcolar al Liceului Carol I, în valoare totală de 27.736.611 lei, cu o corecţie de 24.232 lei, pentru neconcordanţe privind materialele puse în operă”, a răspuns, la solicitarea MEDIAFAX, Sorin Gafiţoi, primarul oraşului Feteşti.

Primăria Timişoara a solicitat CE, numai prin Direcţia de Dezvoltare, 159.252.225 lei pentru realizarea a 24 de proiecte, iar corecţiile au fost pentru opt din acestea, în sumă de 4.660.448 lei, iar prin Direcţia Tehnică, instituţia a solicitat Comisiei 390.890.880 lei pentru proiecte, din care corecţiile au fost de 9.602.798 lei. Direcţia de Mediu din aceeaşi instituţie a avut, la rându-I, corecţii de 36.000 lei pentru cinci proiecte. „În POR 2007 – 2013, Compartimentul de Eficientizare Energetică a Clădirilor din Timişoara a aplicat pentru cinci proiecte în valoare de 43.743.894 lei, iar valoarea corecţiilor se ridică la 1.067.572 lei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ana Georgiu, coordonatorul compartimentului de resort din cadrul Primăriei municipiului Timişoara.

Situaţia este similară în toate oraşele din ţară care au implementat proiecte. O analiză empirică asupra acestei situaţii arată că din cinci proiecte, cel puţin unul suportă corecţii şi cade „în spinarea” bugetului local.

Astfel se explică de ce nivelul de absorbţie a fondurilor operaţionale, structurale este scăzut şi nu promite să se mai reabiliteze. UE a închis 90% din finanţări la data de 31 iulie a.c., iar cine n-a fost gata cu proiectul a suportat costurile. Ba chiar, în cazul proiectelor care se vor dovedi frauduloase, UE nu va face rambursările sau, dacă a făcut plăţi, ar putea cere banii înapoi.

Pentru programele operaţionale ale exerciţiului de finanţare 2007 – 2013, României i s-au alocat peste 19 milioane de euro, din care s-au absorbit efectiv 13,6 milioane de euro.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici