Guvernul, despre refuzul preşedintelui de a convoca de urgenţă CSAT: Blocarea adoptării primei rectificări bugetare afectează negativ economia

Guvernul a susţinut, vineri, că refuzul preşedintelui de a convoca de urgenţă CSAT pentru avizarea rectificării bugetare afectează negativ economia, după ce şeful statului a convocat şedinţa CSAT pe 4 septembrie.

464 afișări
Imaginea articolului Guvernul, despre refuzul preşedintelui de a convoca de urgenţă CSAT: Blocarea adoptării primei rectificări bugetare afectează negativ economia

Foto: Mediafax Foto

”Guvernul României îşi înţelege pe deplin responsabilităţile pe care le are pentru asigurarea bunei guvernări şi va lua toate măsurile necesare pentru plata integrală şi la timp a pensiilor, alocaţiilor şi indemnizaţiilor pentru copii, salariilor bugetarilor, asigurarea serviciilor medicale şi a siguranţei cetăţenilor, buna funcţionare a instituţiilor statului, în pofida încercărilor preşedintelui României Klaus Iohannis de blocare a adoptării primei rectificări bugetare din acest an. Refuzul preşedintelui României de a convoca de urgenţă CSAT pentru avizarea proiectului rectificării bugetare poate periclita nu doar veniturile categoriilor cele mai vulnerabile, adică pensionarii, mamele şi copiii, ci şi accesul pacienţilor la serviciile medicale”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Executivul îi solicită public preşedintelui României, Klaus Iohannis, să acorde importanţa cuvenită proiectului rectificării bugetului pentru 2018 pentru a nu aduce grave prejudicii garantării drepturilor românilor la sănătate, pensie, siguranţă publică şi bunei funcţionări a instituţiilor statului.

Guvernul prezintă, în comunicatul de presă, punctual, riscurile existente în cazul în care rectificarea bugetară nu este adoptată de urgenţă.

Fonduri suplimentare pentru pensii şi alte drepturi sociale
Având în vedere modificarea Legii pensiilor, recent adoptată de Parlament şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, precum şi creşterea numărului de beneficiari ai alocaţiilor pentru copii, indemnizaţiilor de creştere a copilului şi stimulentelor de reinserţie pentru mamele care revin mai devreme în activitate, este nevoie de o suplimentare a sumelor alocate iniţial Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Mai exact, pentru plata pensiilor, conform noilor prevederi legale, este nevoie de o suplimentare cu 1,3 miliarde de lei, iar pentru plata celorlalte drepturi cuvenite copiilor şi părinţilor acestora este nevoie de o creştere a bugetului cu 450 de milioane de lei.

Resurse mai mari pentru sănătate
În domeniul sănătăţii, nealocarea la timp a unor resurse suplimentare pune în pericol accesul la tratament al pacienţilor care suferă de afecţiuni grave, asigurarea rezervelor de sânge, şi aşa insuficente, necesare în unităţile sanitare pentru realizarea transfuziilor sanguine, precum şi trimiterea la tratament în străinatate a pacienţilor pentru care nu poate fi asigurat tratament în România. În proiectul rectificării bugetare au fost prevăzute în plus 65 milioane lei pentru tratamentul bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA, 38 de milioane de lei pentru achiziţionarea reactivilor, pungilor de recoltare a sângelui, materialelor sanitare şi tichetelor de masă, 5 milioane de lei pentru Programul National de prevenire, supraveghere si control al tuberculozei şi a 10 milioane lei pentru salvarea vieţii pacientilor care nu pot fi trataţi în România.
De asemenea, neadoptarea la timp a rectificării bugetare, implică riscuri în ceea ce priveşte plata integrală şi la timp a drepturilor salariale ale personalului din sistemul medical, deşi există resurse bugetare disponibile pentru asigurarea acestora.
Întârzierea aprobării rectificării pune în pericol şi asigurarea medicamentelor şi tratamentelor gratuite şi compensate pentru următoarele luni, pentru pacienţii cronici cu afecţiuni grave: oncologice, diabet, persoanele care au nevoie de dializă şi cele care suferă de boli rare.

Siguranţa cetăţeanului
Protecţia şi siguranţa cetăţeanului au nevoie de mijloace de intervenţie, personal pregătit şi motivate şi resurse adecvate. Prin rectificarea bugetară, Guvernul a prevăzut bani în plus pentru dotarea structurilor MAI cu mijloace de intervenţie, pentru mentenanţa elicopterelor care asigură sprijin aerian în special în misiunile SMURD de salvare de vieţi omeneşti, echipamente şi carburanţi.
De asemenea, rectificarea bugetară cuprinde şi sumele necesare pentru suplimentarea personalului MAI, prin încadrarea atât a tinerilor absolvenţi din instituţiile proprii de învăţământ, cât şi din sursă externă, plata orelor suplimentare efectuate în afara programului normal de lucru pentru personalul cu statut special care are atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă etc. Sumele suplimentare au fost prevăzute prin rectificarea bugetului având în vedere că temeiul legal pentru plata acestora a fost adoptat de Parlament începând cu data de 1 aprilie 2018.

Controlul şi combaterea pestei porcine africane
Controlul şi combaterea pestei porcine africane pe teritoriul României a determinat măsuri urgente şi ferme de intervenţie, care necesită fonduri suplimentare alocate Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Prin proiectul rectificării bugetare sunt asigurate resurse pentru plata compensaţiilor pentru animalele sacrificate, achiziţionarea de dezinfectanţi, incineratoare mobile, transportul animalelor sacrificate etc. Întârzierea adoptării rectificării bugetare afectează buna desfăşurare a Programului de control şi combatere a pestei porcine africane.

Sprijin pentru agricultură
Impactul financiar al amânării rectificării bugetare este estimat la 1,75 miliarde de euro – 0,8% din PIB şi este generat de întârzierea asigurării finanţării campaniei agricole de toamnă şi a investiţiilor în zootehnie pentru sectorul avicol, respectiv sectorul de reproducţie la suine. În aceste condiţii, costurile de producţie ar putea creşte cu 10% tocmai în perioada de pregătire a terenurilor şi este pusă în pericol plata la timp a subvenţiei pentru motorină – 100 de milioane de lei.
Totodată, se compromit plăţile directe prin programul FEGA pentru că se amână finanţarea cu 14,65 milioane de lei a acestui sector.
La ANIF, lipsa fondurilor pentru reparaţii la 38 de amenajări de irigaţii va avea un impact economic estimat la 1 miliard de euro, în condiţiile secetei prelungite.

Fonduri europene nerambursabile
Fondurile europene nerambursabile reprezintă o resursă extrem de importantă pentru dezvoltarea României, motiv pentru care Guvernul a făcut eforturi susţinute pentru contractarea cât mai multor proiecte finanţate din bani europeni.
Prin amânarea rectificării bugetare, se întârzie încheierea contractelor de finanţare prin Programul Operaţional Capital Uman, în valoare de aproximativ 1.120 milioane euro, din care contribuţie de la Uniunea Europeană în valoare de 952 milioane euro.
Aceste proiecte se regăsesc în domenii vitale pentru români:
 Sănătate – cca 400 milioane euro;
 Educaţie – cca 320 milioane euro;
 Piaţa forţei de muncă – cca 100 milioane euro;
 Protecţia copilului – cca 300 milioane euro.

Investiţii în infrastructura locală
Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, se finanţează obiective de investiţii locale cu impact pentru viaţa de zi cu zi a oamenilor: investiţii în proiecte de realizare a drumurilor judeţene, comunale, străzi, alimentare cu apă, canalizare, şcoli, lucrări care se realizează în special în sezonul de vară. Suma decontată de administraţia locală a ajuns la 500 milioane lei şi este necesară suplimentarea fondurilor destinate acestui program.
Neaprobarea la timp a rectificării bugetului de stat va determina întârzierea finanţării acestor investiţii şi neplata la timp a lucrărilor executate, acestea fiind estimate la 300 de milioane de lei.
De asemenea, unităţile administrativ-teritoriale au formulat numeroase solicitări de suplimentare a sumelor de echilibrare alocate de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor de funcţionare, iar consiliile judeţene întâmpină dificultăţi în finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap.

Investiţii în infrastructura de transport
Încercarea de blocare a adoptării rectificării bugetare afectează şi proiecte esenţiale din domeniul transporturilor, cum ar fi: lucrări de întreţinere şi reparaţii pe reţelele de drumuri naţionale şi autostrăzi, lucrări de reparaţie capitală a liniilor de cale ferată.
Totodată, determină întârzieri în decontarea facilităţilor de călătorie pentru operatorii de transport public de călători cu consecinţe asupra activităţii transportatorilor care asigură servicii pentru studenţi, elevi, pensionari, veterani de război şi revoluţionari. Se pot înregistra arierate, insolvenţe etc. ceea ce poate genera noi procese pe rol, conducând inevitabil la majorarea sumelor datorate de la bugetul de stat.

Sprijinirea mediului de afaceri
Programele de susţinere a antreprenorilor români sunt puse în pericol prin amânarea rectificării bugetare. În proiectul de rectificare sunt alocate suplimentar 14 milioane de lei pentru participarea companiilor româneşti la 18 târguri şi expoziţii externe, sub pavilion de ţară. Peste 150 de firme participante, potenţial exportatoare, sunt afectate.
De asemenea, Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români nu mai poate fi lansat în august 2018, cum era programat iniţial. Programul constă în subvenţionarea participării companiilor româneşti la târguri şi expoziţii internaţionale sub brand propriu. Buget iniţial al programului este de 10 milioane de euro.
Un alt efect este întârzierea lansării programului Start-Up Nation 2018, în lipsa unui buget aprobat.

În plus, unii ordonatori principali de credite, între care şi Institutul Cultural Român, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989 nu au asigurată plata integrală a drepturilor salariale în luna septembrie, în condiţiile în care prin rectificarea bugetară s-a propus suplimentarea cheltuielilor de personal. Urmare a deciziei preşedintelui României de a nu convoca şedinţa CSAT, există riscul ca angajaţii din aceste instituţii publice să nu beneficieze la timp de plata contribuţiilor de asigurări sociale.

Preşedintele Klaus Iohannis a decis convocarea CSAT pentru 4 septembrie, ora 13:00, având înscrisă pe Ordinea de zi analiza propunerilor de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici