Inflaţia se retrage din Europa Centrală

Brutăriilor poloneze le este teamă de ce poate aduce noul an. Creş­terile de preţuri încetinesc, dar pentru polonezi s-ar putea ca multe din produsele de panifica­ţie să fi devenit deja prea scumpe. În Polonia, ca şi în celelalte state est-europene, pâinea este un aliment social care prin tradiţie este ieftin. Dar pâinea nu mai este ieftină. În octombrie era cu 12% mai scumpă decât în urmă cu un an.

În august, cu 21% mai scumpă. Este o înce­ti­nire a scumpirilor semnificativă, dar se dato­rea­ză doar faptului că raportarea se face la nivelurile foarte ridicate ale preţurilor din 2022, scrie The Warsaw Voice. Anul viitor, cu veni­rea unui nou guvern la putere, aduce incerti­tu­dini. Un exemplu ar fi creşterea taxelor. Guver­nul de până acum, în cadrul unui „scut antiin­flaţie“, a redus la zero TVA aplicată alimente­lor şi a îngheţat preţurile energiei.

Parlamentul a vo­tat recent în favoa­rea prelungirii îngheţării facturii la energie în 2024, iar premierul a spus că va semna un decret care extinde în anul viitor TVA zero la alimente. Pe de altă parte, vechiul guvern a suprataxat unele din cele mai mari companii din ţară, cum ar fi colosul energetic Orlen, de stat. Dar cum va acţiona noul guvern nimeni nu poate şti. Va depinde de mersul economiei şi de incertitudinile generale din economia mondială.

Prin incertitudinile legate de politicile viitorului guvern şi-a justificat guvernatorul băncii centrale poloneze decizia de a menţine în cea mai recentă şedinţă dobânzile de politică monetară după tăieri mari înainte de alegerile din octombrie.

De asemenea, guvernatorul Adam Glapinski, aliat al vechiului guvern şi în conflict cu opoziţia acestuia, a spus că este puţin probabil ca dobânzile să se schimbe până în martie 2024. Însă preţurile pâinii se vor schimba în sensul că vor continua să urce, pe măsură ce preţurile combustibililor ajung la niveluri realiste, iar costul cu forţa de muncă creşte, spun brutarii.

O soluţie la costurile mari ar fi reducerea calităţii pâinii, dar o astfel de măsură este con­traproductivă pentru afaceri. Astfel, polonezii învaţă forţat că pâinea trebuie să fie de fapt un aliment scump. În Ungaria, guvernul sărbăto­reşte scăderea inflaţiei sub 8% în noiembrie, după o încetinire mai puternică decât s-a anti­cipat. Ungaria, campionul european la inflaţie, reduce în acest fel rapid diferenţa faţă de cele­lalte economii regionale. Ungaria este şi campi­oana europeană a dobânzilor mari, iar banca centrală este prima din UE care a pornit ciclul reducerilor de dobânzi pentru a înfrânge inflaţia. Însă ritmul în care banca centrală rela­xează politica monetară este prea slab pentru a fi pe placul guvernului, care face presiuni pentru ieftinirea grabnică a creditării.

Analiştii cred că la şedinţa de politică mo­ne­tară din 19 decembrie va fi aplicată o redu­cere a dobânzilor de doar 75 de puncte de bază. Banca centrală este prudentă. Datele statistice care arată nivelul actual redus al inflaţiei sunt contestate de economişti şi au atras atenţia Eurostat deoarece ar fi rezultatul schimbării metodologiei de calcul.

După modelul vechi, inflaţia ar fi mai mare. De asemenea, datele sunt privite cu suspiciune deoarece un oficial important al institutului ma­ghiar de statistică a fost concediat fără ex­pli­caţii. Presa locală scrie, citând surse, că motivul ar fi că guvernul era pus într-o lumină defavo­rabilă de datele compilate de oficial. Dar şi rea­litatea economică îndeamnă la prudenţă.

Ungurii ar trebui să se aştepte la „creşteri brutale“ ale preţurilor carburanţilor de la 1 ianuarie, scrie Daily News Hungary. Scumpirile se vor datora ajustării accizelor, măsură pe care guvernul o ia pentru a evita procedurile de infringement din partea UE după ce ani la rând a ţinut nivelurile accizelor sub minimele cerute de UE.

Ungaria retrăieşte astfel şocul inflaţionist suferit când guvernul a retras iarna trecută plafoanele aplicate preţurilor carburanţilor, fiind obligat să facă acest lucru doarece limitele descurajau importurile de benzină şi motorină când producţia internă avea mari probleme. Calculele preliminare arată că de la 1 ianuarie preţul benzinei va creşte la 618 forinţi (1,62 euro) litrul, cu mult peste media regională.

Preţurile vor depinde şi de evoluţia cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale. În Ungaria, acciza pe carburanţi a rămas sub minimul cerut de UE din cauza deprecierii forintului. În Cehia, TVA la alimente va fi redusă în ianuarie de la 15% la 12%, scrie Prague Morning.

Acest lucru ar trebui să însemne ieftinirea produselor din magazine. Însă nu va fi aşa, spune cea mai mare uniune patronală din comerţ şi turism. Din contră, preţurile vor creşte semnificativ anul viitor din cauza costurilor mai mari de producţie. Retailerii au fost avertizaţi de producători de creşteri ale costurilor cu 10-15%, o contribuţie semnificativă având scumpirea energiei. Cehii şi aşa se plâng că produsele din supermarketurile lor sunt cu 70% mai scumpe decât în Polonia.