Video INTERVIU Mircea-Titus Dobre, ministrul Turismului: Sunt staţiuni considerate de interes naţional care nu au canalizare

Vrem să atragem turişti străini şi să-i convingem pe români să-şi viziteze ţara, dar nu avem infrastructura de transport şi de utilităţi pusă la punct. În România lungimea pârtiilor totalizează mai puţin decât într-o staţiune austriacă. Dar, ministrul Turismului promite un Masterplan de investiţii.

1425 afişări

Într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, Mircea-Titus Dobre, ministrul Turismului, a spus că, în acest an, până la 1 iulie, se va finaliza proiectul Legii Turismului, Masterplanul pentru investiţii în turism şi vor fi acordate vouchere de vacanţă pentru bugetari. Iar, până la sfârşitul lunii februarie vor apare normele de aplicare a Legii impozitului specific, lege prin care se urmăreşte combatea evaziunii fiscale. Acesta recunoaşte că, în prezent, atât în turism, cât şi în alimentaţie publică nivelul evaziunii fiscale este foarte ridicat.

Mircea-Titus Dobre este de părere că turiştii străini ocolesc România fiindcă aceasta nu a fost bine promovată, dar şi pentru că infrastructura de transport şi cea de utilităţi sunt nedezvoltate, existând staţiuni de interes naţional care nici la ora actuală nu au canalizare.

Ministrul Turismului spune că, în acest an se va pune accent pe promovarea turismului balnear şi că, România va avea trei noi birouri de promovare externă: unul în ţările nordice, altul la Bruxelles şi unul în Ungaria.

Mai jos, redăm interviul integral cu ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre.

Reporter: În ce stadiu se află legislaţia privind impozitul specific şi când urmează să apară normele de aplicare?

Mircea-Titus Dobre: Normele metodologice de aplicare a Legii 170/2016 în ceea ce priveşte impozitul specific trebuiau aprobate până pe 14 ianuarie 2017. Aşa era specificat în legea respectivă. Când am venit la minister am văzut că nu s-au făcut paşi în aprobarea normelor acestei legi. În urma discuţiilor avute cu Ministrul Finanţelor, domnul Viorel Ştefan, am accelerat puţin ritmul astfel încât până la sfârşitul lunii februarie să putem publica aceste norme. Nu este o problemă fiindcă prima plată se va face pe 25 iulie deoarece acest impozit se plăteşte semestrial, adică de două ori pe an.

Rep: Cum se va rezolva problema protecţiei turiştilor în cazul insolvenţei sau falimentului agenţiei de turism? De ce consideraţi că fondul de garantare este o variantă mai bună decât o poliţă de asigurare?

MTD: Sunt mai multe variante, dar pe mine mă interesează protecţia cetăţeanului, a românului. Şi consider că o măsură viabilă este cea a fondului de garantare şi am să vă explic în câteva cuvinte de ce. Pentru că aici vorbim despre o sumă de bani pe care o plăteşte privatul şi anume agenţia de turism. Indiferent dacă vorbim despre o poliţă de asigurare, care acum este de 10.000 sau 50.000 de dolari, despre depozitul bancar pentru asigurarea pachetelor serviciilor turistice sau despre scrisoare de garanţie bancară, tot despre banii agenţiilor de turism este vorba. De aceea cred că este mai bine să se realizeze un fond de garantare, iar statul să aibă un control minim prin doi reprezentanţi, unul de la Ministerul Turismului, unul de la Ministerul Finanţelor, şi restul să fie de la entităţile private, sigur şi de la turoperatorii mari şi de la cei mici. În primul an să nu se atingă nimeni de aceşti bani, în al doilea an, cu aproximativ 25% să poată face investiţii, plasamente, pentru că undeva se strâng ceva bani şi trebuie investiţi în piaţă. În anul trei să fie 50%, în anul patru 75% şi din anul cinci să se organizeze astfel încât să se investească aceşti bani, dar bineînţeles, asigurându-se că cetăţeanul român va beneficia de despăgubiri dacă se va întâmpla ceva. Se va hotărâ într-un bord astfel încât şi reprezentanţii statului şi ai entităţii private să fie de acord fiindcă aici nu vorbim despre vreo sumă de bani care să vină de la bugetul statului.

Rep: Cu ce procent din cifra de afaceri ar trebui să participe la acest fond agenţiile de turism?

MTD: Am făcut o adresă către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi către Ministerul de Finanţe ca să-mi pună la dispoziţie informaţii privind veniturile din bilanţul pe ultimii cinci ani de zile ai agenţiilor de voiaj. Dar, bineînţeles aceste venituri ale agenţiilor de turism pot să fie din comision ca şi cifră de afaceri sau pot să fie per total, adică tot ce vând. O agenţie de turism care este deja pe piaţă va veni cu o participare la acest fond de garantare cu 2% din total venituri. Dacă este o agenţie nouă, care acum se înfiinţează, trebuie să plătească o sumă minimă, apoi primeşte licenţă şi după aceea, dacă se va întâmpla ceva cu rea credinţă, acel fond de garantare să despăgubească turistul pentru că în acest moment statul nu are ce să facă. Nu poate să despăgubească persoana fizică. Avem, de exemplu, situaţia celor de la Fun Trip, ei având o poliţă de 50.000 de dolari, dar reaua credinţă se ridică la circa 200.000 de euro. Deci avem foarte mulţi cetăţeni păgubiţi, care nu se ştie dacă îşi vor recupera banii. De asemenea, avem o directivă europeană privind garantarea pachetelor serviciilor turistice, care până la sfârşitul anului trebuie să o închidem printr-un proiect de lege. Nu vreau să stau până la sfârşitul anului. Trebuie să o luăm din pripă, să discutăm, să ne întâlnim cu reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi cu reprezentanţii agenţiilor mai mici şi să ne punem de acord. Dar, normal că nu o să fie toată lumea mulţumită. Însă, într-o democraţie toţi trebuie să se supună deciziei majorităţii. Toată lumea trebuie să ia în considerare că statul este interesat de protecţia cetăţeanului. Asta mă interesează pe mine ca şi conducător al acestei instituţii.

Rep: Cine va gestiona acest fond?

MTD: Statul trebuie să fie doar un observator, în bordul respectiv fiind un reprezentant din partea Ministerului de Finanţe şi unul de la Ministerul Turismului. Doar atât. În rest majoritari vor fi privaţii. Ei vor decide ceea ce se va întâmpla cu aceste sume de bani.

Rep: Aţi vorbit despre un Masterplan în turism. Care vor fi domeniile prioritare şi dacă aţi conturat un buget?

MTD: La ora actuală nu există niciun Masterplan în turism. Există un Masterplan pe hârtie, realizat în cursul anului 2007, pentru perioada 2007-2026, dar nu a fost legiferat. Nu există un temei legal al acestui Masterplan. Noi am făcut primii paşi şi anume am trimis peste 240 de scrisori către toate consiliile judeţene, primării reşedinţe de judeţ, primării care au în subordine staţiuni de interes local şi staţiuni de interes naţional, dar şi alte primării care am considerat noi că ar putea beneficia de pe urma acestor investiţii în turism. Acum centralizăm toate proiectele pe care le au în derulare unităţile administrativ-teritoriale, studii de fezabilitate, studii de prefezabilitate sau proiecte la care s-au gândit unităţile administrativ-teritoriale, pe care vor să le dezvolte în acest domeniu de activitate. Le luăm, le centralizăm, facem o hartă, apoi venim şi legiferăm printr-o HG. Pentru că trebuie să existe o linie pe termen lung în acest domeniu prioritar al României. Ne-am propus să finalizăm Masterplanul până la 1 iulie 2017. Până pe 3 martie aşteptăm răspunsurile unităţilor administrativ-teritoriale.

Rep: Cum vor fi stimulate investiţiile în turism?

MTD: Am făcut nişte paşi şi ne vom ocupa în acest an de investiţii care au fost realizate în proporţie de 90% pentru a le finaliza. Mă refer la domeniile schiabile de la Cîmpulung Moldovenesc, Voineasa şi staţiunea Staja. Anul acesta vor fi finalizate 100%. Mai avem centrul balneo din staţiunea Borsec şi centrul de kinetoterapie de la Govora. Sunt nişte paşi mărunţi, dar trebuie să începem de undeva. Au fost stopate toate investiţiile în turism, inclusiv pe partea de fonduri UE. Avem un Organism Intermediar şi nu s-au mai făcut decât nişte proiecte europene pe asistenţă tehnică. Nu este normal. Avem Planul Juncker, în cadrul căruia statului i-au fost acordate, pe ciclul financiar 2014-2020, în jur de zece miliarde de euro pe anumite proiecte. Dar, prioritar în Planul Juncker este sectorul balneo. Avem axa 7.1 pe fonduri UE, care este strict pe balneo. Avem 90 de milioane de euro. Nu s-a depus niciun proiect. Nu gestionez eu această axă. Este la Ministerul Dezvoltării Regionale şi fondurilor UE. Am avut întâlniri cu primari care vor să investească foarte mult pe zona acesta de balneo. Avem fondurile pentru agricultură de unde se pot face investiţii pe agro-turism. Noi facem politici publice. Investiţiile în zona aceasta sunt 99% private. Statul are câteva hoteluri, câteva companii pe care le preluăm acum de la Ministerul Economiei. Sunt 16 companii, iar o mare parte dintre ele sunt în insolvenţă sau faliment. Doar cinci sunt profitabile, una dintre acestea fiind Neptun-Olimp.

Rep: Mă refeream la investiţiile private în turism. În afara programului Primul Centru de Agrement aţi mai gândit şi alte modalităţi de stimulare a acestora?

MTD: Am finalizat aceşti paşi cu legea impozitului specific în turism şi alimentaţie publică. Acum trebuie să ne gândim ce mai putem face pe partea de fiscalitate, dar cota de TVA de 9% ajută foarte mult turismul, atât hotelierii, cât şi alimentaţia publică. Să vedem ce se va întâmpla cu programul Primul Centru de Agrement fiindcă trebuie să realizăm actul normativ împreună cu Ministerul de Finanţe. Să vedem câte investiţii se vor face pentru că nu este un program foarte mic. Nu ne referim la o simplă piscină, ci la un centru care să asigure mai multe servicii, de la sală de forţă, centru SPA, piscină, masaj. Absolut orice, astfel încât să fie un centru complex, care se poate dezvolta foarte bine într-o staţiune turistică, avantajul fiind că putem astfel să creştem perioada sezonieră, prelungind activitatea în turism. Însă trebuie să le luăm treptat fiindcă există riscul să ne aruncăm în prea multe proiecte şi să nu finalizăm niciunul.

Rep: Revenind la cele cinci proiecte despre care aţi amintit anterior, respectiv cele legate de domeniile schiabile şi centrele de la Borsec şi Govora. Sunt suficiente cele 25 de milioane de lei, respectiv circa 5,5 milioane de euro pentru a fi finalizate?

MTD: Avem toate hârtiile şi toate răspunsurile din partea primăriilor, care s-au ocupat de aceste investiţii. Fiindcă Ministerul Turismului face doar o monitorizare. Unitatea administrativ-teritorială se ocupă de achiziţii. S-a făcut un schimb de hârtii între administraţia publică central şi locală şi acesta este rezultatul cerut de către cei care reprezintă unitatea administrativ teritorială. Şi-au făcut proiectele, şi-au evaluat costurile şi noi pur şi simplu finalizăm proiectele care trenează de ani buni.

Rep: De ce credeţi că turiştii străini nu vizitează România într-un număr prea mare?

MTD: Până să ne referim la turiştii străini, trebuie să ne uităm la turiştii români. Părerea mea este că trebuie să descoperim sau să redescoperim România. Avem foarte multe obiective turistice şi nu numai. Sunt foarte multe lucruri de văzut în România pe care cred că nu toţi le cunoaştem atât de bine. În ceea ce priveşte turiştii străini, trebuie să ne ducem pe anumite zone din Europa şi să mergem pe nişă. Eu cred că zona balneo ar merge foarte bine şi ar trebui să atragem turişti din nordul Europei. Bineînţeles, putem să-i aducem şi pe litoral. Însă, pentru zona de litoral, concurenţa este mai mare fiindcă vara au unde să se ducă în mai multe părţi. Dar, pe zona balneo cred că suntem destul de avantajaţi numai că, până în acest moment, nu a existat o coerenţă în a promova zona acesta. S-au făcut destul de multe investiţii, cu eforturi destul de mari şi acum, statul trebuie să-i ajute. Trebuie să le facem o promovare mai susţinută, să-i ajutăm să atragă şi alte fonduri şi mă refer, în special, la fondurile UE pentru că putem să le atragem şi din zona naţională (not. red. din fondurile UE alocate României) şi direct de la Comisia Europeană. Promovarea putem să o facem foarte uşor, prin nişte infotripuri. De exemplu, Germania, prin casele de asigurări de sănătate, decontează tratamentele acestea pe zona balneo. Să mergem să ne adresăm cetăţenilor germani, prin intermediul acestor case de sănătate, cu un turoperator german, să facem un infotrip în România, în care să le arătăm nu doar prin târguri, ci real, că România poate să ofere pe balneo următoarele unităţi de cazare şi respectivele servicii. Dar să le simtă ei.

Rep: Unde ar putea veni la tratament balneo turiştii străini? Ce capacitate au bazele respective de tratament, dar şi cele de cazare?

MTD: Nu am o bază de date exactă. Dar avem staţiuni foarte interesante. Avem Băile Felix, avem Băile Herculane. La Herculane sunt unele unităţi închise, dar avem unele locaţii unde se pot face tratamente. Avem o staţiune de interes naţional – Sângeorz Băi unde nu s-a făcut absolut nimic. Acolo trebuie să ne adresăm primarului respectiv, să îl sprijinim să facă investiţii în zona respectivă, să atragă fonduri UE. Trebuie să atragem cât mai multe investiţii pe zona acesta fiindcă este o zonă de nişă, care merge pe toată perioada anului, nu doar pe timpul sezonului estival sau doar pe timp de iarnă. Totodată trebuie să extindem domeniile schiabile. Avem unde să le facem, dar nu au venit cu proiecte. Este acum în discuţie un proiect la Consiliul Judeţean Braşov să lege Poiana Braşov de Predeal pe versanţi, prin pârtii astfel încât să existe o variantă comună a celor două staţiuni. Avem 172 de pârtii omologate şi vreo 143 de kilometri de pârtie. Numai într-o staţiune din Austria este un număr dublu de kilometri faţă de ceea ce avem noi în România.

Rep: Revenind la centrele balneo, sunt suficiente în momentul de faţă? Putem promova turismul balnear în România sau capacitatea acestor centre este redusă?

MTD: S-au făcut foarte multe investiţii private în această zonă. Am vorbit despre Sângeorz Băi unde nu s-au făcut investiţii absolut deloc. Dar haideţi să umplem timp de 365 de zile pe an ceea ce avem, fiindcă în acest moment staţiunile nu sunt pline. Avem unde să-i aducem. Concret şi punctual nu am ce să vă spun, dar am avut recent o întâlnire cu cei de la Patronatul Turismului Balnear şi i-am întrebat direct dacă avem ce să le arătăm turiştilor străini. În ultimii doi-trei ani s-au făcut foarte multe investiţii. Eu nu le-am văzut. Nici nu am avut când fiindcă sunt în minister de o lună şi jumătate. Am să merg să le văd. Mi-au spus: “Nu ne facem de râs. Avem ce să le arătăm. Numai să vină cineva să ne promoveze şi să funcţionăm 365 de zile pe an”.

Rep: Revenim la întrebarea anterioară. De ce credeţi că turiştii străini nu vizitează România într-un număr suficient de mare?

MTD: Fiindcă până acum nu am făcut o promovare coerentă. Un târg de turism nu-ţi asigură o promovare corectă din punctul meu de vedere. Avem nişte standuri de 18 mp, de 36 de mp. Nu este de ajuns promovarea prin broşuri, pliante sau filmuleţe. Cred că cel mai eficient este să organizezi infotripuri cu jurnalişti care se ocupă de acest domeniu, companii, turoperatori mari din străinătate.

Rep: Credeţi că o explicaţie ar putea fi şi infrastructura proastă?

MTD: Nu ştiu dacă putem spune că turismul nu s-a dezvoltat doar din cauza infrastructurii. Într-adevăr este un impediment şi infrastructura, de ce să nu fim cinstiţi. S-au făcu greşeli în trecut. Ideea este că nu trebuie să le mai repetăm. Colaborăm cu cei de la Ministerul Transporturilor. Am avut deja o discuţie pentru a colabora cu Tarom. În trecut exista un parteneriat între Ministerul Turismului şi Compania Naţională Tarom, compania fiind prezentă la standul ministerului din cadrul târgurilor de turism internaţional. Vom promova linia aeriană, iar Tarom ne va pune la dispoziţie bilete de avion pentru infotripuri. De asemenea, am organizat un comitet interministerial pentru a colabora cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor, ai Dezvoltării Regionale etc. Fiindcă sunt multe chestiuni legate de infrastructură şi nu numai de infrastructura de transport, ci şi de cea de utilităţi publice. Sunt staţiuni considerate de interes naţional, care la ora actuală nu au canalizare. De exemplu, dacă vine un grup format din trei autocare în Bucureşti, haideţi să vedem unde poate parca. Iar, apoi trebuie să ne gândim că ar trebui să fie şi nişte toalete publice.

Rep: Produsul turistic românesc este scump pentru piaţa internaţională?

MTD: Depinde cu cine facem comparaţie. Eu cred că este un raport preţ-calitate corect. Poate că serviciile oferite de români sunt superioare faţă de cele oferite de alte ţări. De exemplu, dacă mă refer la hoteluri, la acelaşi nivel de stele, în România serviciul poate fi mult mai bun decât într-o ţară din vestul Europei.

Rep: Cât cheltuie, în medie, un turist român în ţară? Dar unul străin?

MTD: Nu am un calcul şi nici o statistică, pe lângă faptul că nu avem nici o statistică privind numărul turiştilor străini care vin în România. Ceea ce comunică Institutul Naţional de Statistică sau alte instituţii ale statului... nu-mi dau seama de unde îşi iau exact informaţiile pentru că nu sunt centralizate informaţii preluate de la unităţile de cazare sau de la agenţiile de turism. Pentru că şi la ora actuală există acest flagel al evaziunii fiscale. Legea impozitului specific a fost făcută special să combată evaziunea fiscală. În prezent, există un nivel destul de ridicat de evaziune fiscală atât în turism, cât şi în alimentaţie publică. Şi vorbim şi despre o problemă de siguranţă naţională.

Rep: La cât estimaţi că se ridică evaziunea fiscală în turism?

MTD: Nu pot să estimez eu. Acest lucru poate să vă spună Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Rep: Va fi reintrodusă obligativitatea raportării de către unităţile de cazare a datelor privind turiştii înregistraţi de către acestea?

MTD: Acele formulare există şi acum. Dar ce se întâmplă cu ele mai departe? Am înţeles că sunt preluate de un agent de poliţie şi, mai departe, nu ştim unde ajung. Cine le urmăreşte? Ce se întâmplă cu ele? Pot să vă spun că, există un proiect pentru centralizarea acestora, în variantă electronică. Dar, toate la timpul lor.

Rep: Dacă nu aveţi toate aceste informaţii referitoare la turiştii români şi străini, cum puteţi să faceţi o strategie în turism?

MTD: La un moment dat trebuie să am o discuţie cu reprezentanţii birourilor de promovare turistică din Europa şi de la New York. Ne vom întâlni şi vom face o strategie şi pe partea externă. Am nevoie de punctele lor de vedere fiindcă aceşti oameni sunt plecaţi acolo de peste zece ani. Cel de la New York stă de 20 de ani. Trebuie să vină cu idei fiindcă stând atâţia ani acolo sunt cei mai în măsură să ne spună care este profilul cetăţenilor din ţările respective pe care vrem să-i aducem în România.

Rep: Agenţiile de turism se plâng că deşi la serviciile hotelurilor şi restaurantelor TVA este 9%, agenţiile de voiaj nu beneficiază de o cotă redusă de TVA.

MTD: Este vorba despre introducerea unei directive europene – Travel Agent, în care se prevede ca statele membre să poată alege cota de TVA pentru acest serviciu. Dar, la ora actuală nu se poate face încă o modificare a cotei de TVA fiindcă, în primul rând, nu avem o legislaţie europeană care să ofere statului român posibilitatea de a decide dacă reduce sau nu fiscalitatea pe această zonă.

Rep: Câţi bani aduce turismul în economie?

MTD: Ca şi coeficient din PIB este 1,3% direct. Indirect, şi cu serviciile conexe, undeva la 5-6%. Ceea ce mie mi se pare foarte puţin. Părerea mea este că în doi-trei ani trebuie să dublăm coeficientul direct în PIB.

Rep: Care vor fi pieţele către care se va orienta cu predilecţie promovarea turismului în acest an? Există o strategie pe câţiva ani?

MTD: Mi-am dorit să realizăm acest Masterplan împreună cu o strategie de dezvoltare şi promovare. Avem o strategie mai veche, pe care trebuie să o îmbunătăţim. Trebuie să ne îndreptăm atenţia şi spre ţările nordice. Acolo nu avem un birou de promovare. Pe HG de înfiinţare a ministerului am prevăzut trei locuri suplimentare pentru birourile de promovare externă şi unul vreau să fie într-una din ţările nordice. Eu cred că nu mai existăm acolo. Nu am mai văzut turişti nordici, care înainte de `90 erau printre cei mai mulţi care veneau în România. De asemenea, nu avem un reprezentant la Bruxelles, care să acopere Benelux. Şi mă gândesc să avem un reprezentant şi la Budapesta.

Rep: Care sunt principalele coordonate pe care se va baza viitoarea Lege a Turismului şi când estimaţi că acesta ar urma să intre în vigoare?

MTD: Ne-am asumat, ca până pe 1 iulie 2017, să finalizăm multe lucruri: voucherele de vacanţă, Legea Turismului şi Masterplanul pentru investiţii. Legea Turismului aş vrea să o depun la acea dată în formă finală, dar să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018. Pentru că în legea aceasta vreau să prindem cât mai mult din actele normative. Avem 73 de acte normative, care se ocupă de domeniul turismului ceea ce mi se pare foarte mult. Unele HG nu le putem elimina. De asemenea, unele HG nu pot fi introduse în lege fiindcă pot fi revizuite şi atunci nu mai stai să faci o modificare legislativă. Trebuie să facem o Lege a Turismului pe toate capitolele, inclusiv balneo, care ar trebui inclus tot în această lege. Sigur, are legătură şi cu Ministerul Sănătăţii fiindcă ei primesc acreditările de la Sănătate. Avem ghizii. Ei vând imaginea României. Aceşti oameni sunt printre cei mai importanţi pentru turism. Nimeni nu le-a acordat atenţie. Aceştia trebuie să se regăsească într-o Lege a Turismului şi să le fie foarte bine reglementată activitatea. În această lege trebuie să fie inclus tot ceea ce este legat de turism. Nu facem o lege doar de dragul de a o face, ca să mai existe încă una alături de mii de legi care sunt în România. Sigur, mediul privat va fi consultat asupra proiectului acestei legi. Însă, Statul nu trebuie să fie dezavantajat. Eu vreau ca această lege să fie jumătate pentru stat, jumătate pentru privat. De aceea discutăm cu ei pe această lege. Am avut o întâlnire cu federaţiile patronale şi i-am invitat să discutăm pe marginea proiectului Legii Turismului.

Rep: Intenţionaţi să schimbaţi ceva în ceea ce priveşte brandul turistic al României?

MTD: Nu putem modifica nimic până în 2020. Vorbim despre acel logo reprezentat de imaginea unei frunze. A fost un proiect finanţat din fonduri UE şi suntem obligaţi să nu modificăm nimic până în anul 2020.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici