Isărescu: Cea mai mare provocare, identificarea momentului pentru eliminarea măsurilor de sprijin

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat vineri, într-o conferinţă organizată de Banca Naţională a Moldovei că prima provocare căreia trebuie să-i facă faţă economia globală este legată de identificarea momentului oportun pentru eliminarea setului actual de măsuri de sprijin.

698 afișări
Imaginea articolului Isărescu: Cea mai mare provocare, identificarea momentului pentru eliminarea măsurilor de sprijin

De asemenea, guvernatorul a spus că în cazul României procesul de consolidare bugetară (reducerea deficitului bugetar – n. red) rămâne deosebit de relevant pentru conduita politicii monetare.

Reducerea deficitului bugetar şi a deficitului mare a contului curent depinde evoluţia cursului de schimb euro-leu, evoluţia inflaţiei, nivelul costurilor de finanţare şi, în final, creşterea economică.

„Revenind la evenimentul de astăzi, tema acestei prime sesiuni de lucru „Rolul băncilor centrale în susţinerea economiei după pandemie” este una de actualitate în contextul în care economiile din întreaga lume s-au confruntat cu o criză fără precedent generată de pandemie.

Atât guvernele, cât şi băncile centrale au fost nevoite să intervină cu promptitudine pentru a adresa impactul negativ, prin politici de sprijin complexe, care au presupus mobilizarea şi coordonarea autorităţilor - în special a celor monetare şi fiscale. Aceste acţiuni cu impact semnificativ asupra economiilor naţionale au reliefat mai bine, începând cu anul trecut, necesitatea flexibilizării strategiilor, importanţa capacităţii de adaptare la imperativele momentului.

Câteva cuvinte despre ce am făcut noi, la BNR.

Ȋn conformitate cu statutul său, BNR a luat măsuri decisive menite să atenueze contracţia indusă de şocul crizei sanitare, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi buna funcţionare a pieţelor, păstrarea stabilităţii financiare şi, pe această bază, să susţină, în corelaţie cu politica fiscală, revenirea economică rapidă post-pandemie.

Pachetul de măsuri adoptat de Consiliul de administraţie al BNR a fost gândit în cote proporţionale şi eficiente şi a inclus reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, îngustarea coridorului de variaţie a facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, efectuarea de operaţiuni repo pentru furnizarea de lichidităţi instituţiilor de credit, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit şi achiziţionarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, după ce din poziţia de debitor net, BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale.

În timp ce economia globală pare să se redreseze, provocările viitoare sunt iminente, una dintre cele mai importante fiind identificarea momentului oportun pentru eliminarea treptată a setului actual de măsuri de sprijin, luând în considerare nevoia de recuperare a spaţiului fiscal şi monetar, nivelul ridicat de incertitudine în ceea ce priveşte ritmul asimetric al redresării, posibilele cicatrici economice, nivelurile ridicate ale datoriei publice şi private sau dimensiunea bilanţurilor băncilor centrale.

Privind în perspectivă, în cazul României, procesul de consolidare bugetară rămâne deosebit de relevant pentru conduita politicii monetare. Se aşteaptă ca acesta să aibă implicaţii favorabile pentru stabilitatea macroeconomică - şi în contextul deficitului mare al contului curent -, pentru prima de risc suveran şi, implicit, pentru comportamentul cursului de schimb al leului, pentru evoluţia inflaţiei şi, în cele din urmă, pentru costurile de finanţare şi creşterea economică.

În timp ce provocările provocate de pandemie rămân fără precedent, criza a dovedit că politicile monetare şi fiscale pot conlucra şi pot oferi un răspuns eficient la şocurile adverse, reducând severitatea episoadelor de criză. Mix-ul echilibrat de politici monetare şi fiscale este o abordare eficientă, o soluţie pentru sprijinirea redresării economice.

Rolul băncilor centrale rămâne şi în contextul actual evidenţiat prin conduita politicii monetare care trebuie flexibilizată şi calibrată, fără a pierde din vedere perspectiva îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră de natură să susţină redresarea activităţii economice.

În contextul ultimului an şi al manifestării pandemiei de COVID-19, nevoia de adaptare rapidă şi continuă a fost mult mai accentuată. În acest sens, anul curent ar putea fi cel care marchează schimbarea către o creştere incluzivă şi sustenabilă, tranziţia către o economie verde, digitalizarea şi inovaţia fiind în centrul redresării economice. De menţionat este faptul că atât la nivel european, cât şi global, băncile centrale şi autorităţile de supraveghere din întreaga lume cooperează pentru adresarea provocărilor pe termen lung, printre cele mai actuale teme fiind integrarea riscurilor climatice în activităţile lor, în concordanţă cu mandatele lor, a spus Mugur Isărescu la conferinţa organizată online de Banca Naţională a Moldovei.

În România, când a venit criza, BNR a redus dobânda de politică monetară în mai multe etape, de la 2,5%, la 1,25% în acest moment.

În acelaşi timp, BNR a susţinut în martie şi aprilie 2020, exact la începutul crizei, cursul valutar, pentru a nu creşte excesiv.

De asemenea, banca centrală a intervenit contant prin operaţiuni de piaţă pentru a furniza lichiditate băncilor prin credite bilaterale şi operaţiuni repo (împrumuturi contra titluri de stat). Pentru a susţine piaţa titlurilor de stat şi a reduce randamentul acestor titluri, care la începutul pandemiei, în primele săptămâni de lockdown, când urcase la peste 6%, BNR a început să cumpere titluri de stat de pe piaţa secundară, o operaţiune-surpriză, coborând astfel randamentul spre 4%. Acest lucru a permis şi Ministerului de Finanţe să se finanţeze la dobânzi mai reduse.

Guvernul a intervenit în această criză printr-un pachet de peste 60 mld. lei, rezultând un deficit bugetar de 102 mld. lei în 2020 (40 de mld. de lei era deficitul bugetar dacă nu ar fi venit criza).

Deficitul bugetar din 2020 a reprezentat 9% din PIB.

Pentru 2021, deficitul estimat este la 80 de mld. de lei, adică 7% din PIB,

România se confruntă cu un deficit bugetar prea mare, adică de la 7% trebuie redus la 3%, un deficit de cont curent de peste 5% din PIB, considerat nesustenabil pe termen mediu şi lung, un deficit comercial de aproape 20 mld. euro (importurile de bunuri sunt mai mari decât exporturile) şi o creştere a datoriei publice la peste 50% din PIB.

În aceste condiţii, guvernul trebuie să ia măsuri de corecţie, respectiv reducerea deficitului bugetar, îngheţarea salariilor bugetarilor, reducerea ritmului de majorare a pensiilor publice şi o restructurare a bugetului.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici