Isărescu: Nivelul de trai va scădea dacă salariile cresc peste sporul de productivitate

"Banca Naţională nu este împotriva creşterii salariilor. Am putea spune, chiar dimpotrivă. Pentru economia românească nu poate fi decât benefică o creştere cât mai rapidă a salariilor, pentru a avea un standard de viaţă tot mai ridicat, a depăşi decalajul istoric care ne separă de ţările occidentale şi a opri migraţia forţei de muncă. Trebuie însă să privim cu luciditate şi să afirmăm răspicat că o creştere a salariilor mai mare decât sporul de productivitate a muncii nu este sustenabilă", a spus şeful băncii centrale, prezent la sesiunea "Strategia de adoptare a euro şi criza financiară mondială".

Mugur Isărescu a atras atenţia asupra pericolului creşterii preţurilor şi a deprecierii monedei naţionale: "Creşterea mai rapidă a salariilor decât a productivităţii muncii nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotrivă, la unul mai scăzut, întrucât decalajul dintre cei doi indicatori fundamentali se sparge mai devreme sau mai târziu în creştere galopantă a preţurilor, depreciere a monedei naţionale, îndatorare externă".

Toate acestea influenţează negativ investiţiile şi de aceea întârzie, în loc să grăbească, convergenţa reală a economiei, a explicat Isărescu.

El a arătat că, în ultimii ani câştigul de productivitate anual s-a cifrat la niveluri impresionante, de 10% şi peste în fiecare an.

Factori multipli au explicat această evoluţie: nivelul scăzut de pornire, reducerea semnificativă – chiar dacă nu întotdeauna surprinsă de indicatorii statistici – a populaţiei ocupate în agricultură şi, foarte important, creşterea puternică a investiţiilor.

"Chiar şi această creştere a fost însă net depăşită de aceea a salariilor, iar aceasta explică saltul dramatic al deficitului extern, precum şi presiunile inflaţioniste în creştere în ultimul an şi jumătate. Aşadar, pornim la drum cu o povară serioasă. Mă întreb însă ce se va întâmpla în momentul în care creşterea productivităţii muncii se va atenua", a continuat guvernatorul BNR.

Or, tendinţa de atenuare a creşterii productivităţii muncii este strâns legată de rigidităţile din economie, de problemele de infrastructură, de încetinirea procesului de restructurare economică, a explicat Isărescu.

"Având în vedere toate aceste aspecte, Banca Naţională nu este adepta încetinirii creşterii salariilor, ci militează pentru crearea condiţiilor care să facă durabilă această creştere şi să îi menţină caracterul real. La urma urmei, salariile pot fi majorate oricât din punct de vedere nominal. Piaţa însă nu va recunoaşte decât creşterea acoperită de spor de productivitate. Restul se transformă în inflaţie şi depreciere a monedei naţionale, aducând nivelul real al creşterii salariilor acolo unde el are acoperire în producţie şi în productivitate", a punctat Isărescu.

El a menţionat că BNR, o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi, implicit, intrarea Băncii Naţionale în Sistemul Băncilor Centrale Europene, are nu numai dreptul, ci şi obligaţia de a prezenta un punct de vedere în situaţia în care apreciază că echilibre fundamentale ale economiei pot fi puse în pericol de o evoluţie sau alta.

Guvernatorul s-a referit la obiectivul stabilităţii preţurilor, respectiv la reducerea ratei inflaţiei la un nivel compatibil cu statutul de membru al Sistemului Monetar European.

"De multe ori, reducerea ratei inflaţiei este asociată cu încetinirea creşterii economice şi chiar cu recesiunea. Acest lucru se întâmplă însă numai dacă există o contradicţie în mixul de politici economice, dacă reducerea ratei inflaţiei nu este şi obiectivul central al altor politici ale autorităţilor, în mod special politica fiscală şi cea de venituri", a explicat oficialul băncii centrale.

Isărescu a arătat că atunci când există un mix echilibrat de politici, se poate asigura scăderea ratei inflaţiei concomitent cu menţinerea creşterii susţinute.

O asemenea evoluţie se realizează de regulă pe seama aportului investiţiilor directe străine, care măresc capacitatea productivă a economiei şi finanţează sustenabil un deficit extern, chiar relativ ridicat.

"În cazul ţării noastre, experţi de la Banca Naţională, precum şi analişti independenţi, au calculat că economia românească îşi poate menţine creşterea accelerată în condiţii de scădere a presiunilor inflaţioniste chiar cu un deficit de cont curent de 8-10% din produsul intern brut. Pentru a putea atrage însă capitalul străin, economia românească trebuie să ofere condiţii atrăgătoare. Cum acestea nu mai pot fi în mod obiectiv cele legate de un nivel scăzut al costului forţei de muncă sau de facilităţi fiscale disproporţionate, care ar încălca regulile Uniunii Europene, va trebui să ne îndreptăm către alte măsuri, cum sunt un regim fiscal mai suplu, o piaţă a forţei de muncă mai elastică", a mai spus Isărescu.

Camera Deputaţilor a aprobat marţi, în unanimitate, o ordonanţă care prevede creşterea cu 50% a salariilor personalului din învăţământ, iar funcţionarii publici au anunţat joi că vor intra în grevă generală dacă nu vor beneficia şi ei de aceeaşi majorare.