Kaja Kallas, la sediul Curții Penale Internaționale, pentru a-și exprima „sprijinul ferm” după sancțiunile impuse de SUA

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a mers vineri la sediul Curții Penale Internaționale (CPI) din Olanda pentru a-și exprima sprijinul ferm față de instituție, care se confruntă cu sancțiuni impuse de Statele Unite, relatează AFP.

Kaja Kallas s-a întâlnit la Haga cu președinta CPI, Tomoko Akane, căreia i-a transmis sprijinul Uniunii Europene pentru Curte, pentru judecătorii săi și pentru activitatea acestora.

„La Haga, m-am întâlnit cu președinta CPI, Tomoko Akane, pentru a-i transmite sprijinul ferm al UE față de Curte, judecătorii săi și activitatea lor”, a scris Kallas pe platforma X.

Kaja Kallas acuză SUA că încearcă să împingă Ucraina spre „capitulare în condițiile lui Putin”

Șase atacuri asupra navelor în doar zece zile, în apropierea României și Bulgariei. Kaja Kallas avertizează că Rusia amenință aprovizionarea mondială cu alimente

Șefa diplomației europene a spus că UE și-a exprimat deja regretul față de decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni Curții Penale Internaționale și a cerut ridicarea acestora.

„UE va folosi următoarele șase luni pentru dialog, pentru a găsi o soluție și pentru a analiza ce putem face în plus pentru a ajuta Curtea”, a mai transmis Kaja Kallas.

Pe 9 octombrie, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva CPI, care au ca scop paralizarea activității zilnice a instituției. Acestea urmează să intre în vigoare după șase luni.

Administrația americană a criticat mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al Statelor Unite. Mandatul vizează presupuse crime comise în Fâșia Gaza.

CPI a primit joi și sprijinul Parlamentului European, care i-a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, cea mai importantă distincție a Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului.

CPI investighează și, atunci când există motive pentru acest lucru, judecă persoanele acuzate de cele mai grave crime care afectează comunitatea internațională: genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune.