Legea privind plata pensiilor private trece a doua oară de comisiile Senatului, după decizia CCR. Proiectul intră la vot în ședința de plen de miercuri

Proiectul de act normativ, declarat constituțional, cu excepția unui aliniat, și întors în Parlament pentru a fi modificat așa cum au decis judecătorii CCR, intră pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a plenului Senatului, a confirmat pentru Mediafax Maria Gabriela Horga, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Decizia CCR din 25 noiembrie este definitivă și general obligatorie.

Documentul a fost anterior dezbătut de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și de Comisia de constituționalitate.

„Este finalizat raportul și poate intra la vot mâine”, a declarat Maria Gabriela Horga, precizând că singurul amendament admis se referă la eliminarea aliniatului considerat neconstituțional de CCR.

Este vorba de un amendament inclus de colegii senatori din Comisia de muncă, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.

Proiectul de lege se află pe ordinea de zi de miercuri sub rezerva depunerii raportului și, odată votat, merge spre Camera Deputaților, for decizional, după care la promulgare.

Principalele prevederi ale viitoarei legi

Legea trecută de CCR prevede că, la cerere, contribuabili pot primi maximum 30% din valoarea activului său transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.

Pensia se poate încasa și sub forma unei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.

„Faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”, arată decizia CCR.

Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.

Curtea precizează, față de criticile semnalate, că nu există o deposedare de sumele acumulate: acestea rămân în proprietatea privată a participantului, fiind doar transformate, printr-un act de gestiune legală, în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care plătește lunar pensia cuvenită.

„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, care au avut în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se pate pune nici problema unei exproprieri”, se arată în decizie.

Singura prevedere considerată neconstituțională, fiind o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală, este cea de la art. 55 alin. (2), conform căruia doar bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului lor personal sub formă de plată unică, spre deosebire de toți ceilalți, chiar dacă se află în situații medicale comparabile sau chiar mai grave din perspectiva prognosticului vital, a gradului de invaliditate și a impactului asupra calității vieții.

Legea intră în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

În prezent, până la intrarea în vigoare a Legii privind plata pensiilor private, declarată constituțională de CCR, normele prevăd în prezent două opțiuni pentru încasarea banilor: se poate opta fie între o plată unică, integrală, pe loc, a sumei acumulate, fie pentru plăti lunare egale, eșalonate, pe durata a cel mult 5 ani (cel mult 60 de plăți lunare).

Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.