Lucrările derulate acum pe Dunăre, premergătoare deblocării Proiectului Bala, au fost de fapt propuse fix acum 23 de ani, după prima oprire totală a Centralei de la Cernavodă
Responsabilii din domeniul energiei propuneau acum 23 de ani lucrări de regularizare a cursului Dunării în zona de aducțiune pentru centrala de la Cernavodă, ca măsură pe termen mediu și lung, după ce 23 august s-a decis oprirea controlată a Unității 1, singura funcțională la acel moment.
Informația apare într-un răspuns la o interpelare a unui deputat, semnat de Iulian Iancu, secretarul de stat în Ministerului Economiei și Comerțului de la acea vreme, care includea în portofoliul și domeniul energiei, prin Hotărârea de Guvern nr. 738 din 3 iulie 2003.
România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe 28 iulie, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Dunărea ajunsese sub „nivelul de alarmare” în 2003
Pe 24 august 2003, la ora 01:16, s-a încheiat prima dată procedura de oprire a producției de energie nucleară din România din cauza debitului Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Mediafax.
Documentul consultat de Mediafax din arhiva Camerei Deputaților include contextul deciziei și toate măsurile imediate și propuse în perspectivă, inclusiv cu indicarea instituțiilor responsabilile.
„Datorită lipsei precipitațiilor în bazinul Dunării, în cursul verii acestui an, regimurile hidrologice ale râurilor din România şi în special al fluviului Dunărea au fost grav afectate de fenomenul de secetă. La începutul lunii august, nivelul apei în Dunăre a scăzut la cote alarmante din punct de vedere al funcţionării Unității 1 de la CNE Cernavodă, nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajungând sub nivelul de alarmare, respectiv 270 cm faţă de nivelul de alarmare de 350 cm, trebuind luată în considerare pregătirea opririi Unității 1 de la CNE Cernavodă pentru asigurarea surselor de răcire corespunzătoare menținerii unității în stare oprită”, se arată în răspunsul transmis acum 23 de ani la interpelarea deputatului Aurel Daraban.
Aurel Daraban, decedat la un an și două luni mai târziu, a fost deputat de Constanța, președintele PSD Constanța, și în cei patru ani de mandat s-a implicat în special în susținerea unor proiecte legate de activitatea navală si din domeniul nuclear, conform fișei de parlamentar.
Secretarul de stat Iulian Iancu explica, în răspunsul datat pe 9 octombrie 2003, că, în condițiile în care pe data de 23 august 2003, nivelul Dunării în secţiunea Cernavodă a scăzut la 203 centimetri faţă de cota 0 de la mira Cernavodă, s-a decis începerea manevrelor de oprire controlată a Unității 1 de la CNE Cernavodă, unitatea fiind deconectată de la sistem pe 24 august ora 01:16.
„Asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă şi o problemă de securitate nucleară, unitatea necesitând apă de răcire pe termen lung şi în stare de oprire garantată”, se preciza în document.
Ce arată prognozele
Debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, a fost în creștere în intervalul luni – marți dimineața, ajungând la valoarea de 1.350 metri cubi pe secundă, de la valoarea de 1.300 m3/s, din ziua precedentă, când fusese staționar. Nivelul este în continuare de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3900m3/s), arată datele oficiale ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INHGA).
Pe 1 august, fata intrării în stare de alertă energetică, debitul fluviului la intrarea în țară era în ușoară scădere, ajungând la valoarea de 1.550 m3/s.
Potrivit specialiștilor, debitele au început să crească datorită ploilor recente înregistrate cu precădere în Austria. Acestea vor continua să urce, potrivit prognozei pe întreaga săptămână. Astfel, în dimineața zile de 31 august, INHGA estimează să debitul la intrarea în ţară va fi în creștere până la valoarea de 1.600 m3/s.
Cea mai recentă prognoză arată însă că după două zile la această valoare, debitul revine pe trend de scădere, pe 1 septembrie. Teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă, potrivit specialiștilor.
Prognoza INHGA indică o spaționare a nivelului Dunării la Cernavodă la minus 253 de centimetri, de marți până inclusiv joi, apoi variații zilnice minore, de 1, 2 centimetri în minus și în plus, ajungând pe 1 septembrie la un nivel prognozat mai bun decât marți, de minus 249 de centimetri.
Lucrări de dragare în derulare
Cel de-al doilea reactor al Centralei nucleare a intrat în operațiuni de închidere când Dunărea a ajuns la nivelul de minus 230 de centimetri. Astfel, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, din cauza condițiilor hidrologice, iar deficitul de energie, cei aproximativ 700 MW puterea instalată, este acoperit din surse alternative și importuri.
În aceste zile, începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare a fluviului în zona Cernavodă. „Astăzi draga de la Apele Române Crișuri & Apele Române Argeș-Vedea continuă acțiunile de redirijare a apelor către CNE Cernavodă”, arată cea mai recentă postare.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat, vineri, noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit Guvernului, printre noile măsuri se numără continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt.
Guvernul a precizat că măsurile adoptate prin hotărârea CNSU au rezultat în urma analizelor realizate de instituțiile responsabile și de specialiștii consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2.
Conducerea Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJ), regie autonomă sub umbrela Ministerului Transporturilor, a prezentat în detaliu, într-un răspuns la solicitarea Mediafax, toate etapele proiectului care ar fi urmat să ducă la creșterea nivelului Dunării pe brațul Bala.
De precizat că producătorul național de energie electrică Nuclearelectrica a dat asigurări luni, în contextul măsurilor anunțate de Executiv și a comentariilor publice ulterioare, că nu există niciun un risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi celor două unități, din cauza debitelor extrem de reduse ale Dunării.
Marți seara, compania a informat acționarii și investitorii cu privire la decizia de renunțare la contractul de mandat a directorului general Cosmin Ghiță, într-un anunț publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB).
Documentul integral:
„MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERŢULUI
CABINET SECRETAR DE STAТ
Nr. 245.566/09.10.2003 (104437
Domnului deputat Aurel DARABAN
Stimate domnule deputat,
Referitor la interpelarea dumneavoastră privind, întreruperea funcţionării Unității 1 CNE Crenavodă datorită situației create de nivelul scăzut al Dunării”, vă comunicăm următoarele:
Datorită lipsei precipitațiilor în bazinul Dunării, în cursul verii acestui an, regimurile hidrologice ale râurilor din România şi în special al fluviului Dunărea au fost grav afectate de fenomenul de secetă.
La începutul lunii august, nivelul apei în Dunăre a scăzut la cote alarmante din punct de vedere al funcţionării Unității 1 de la CNE Cernavodă, nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajungând sub nivelul de alarmare, respectiv 270 cm faţă de nivelul de alarmare de 350 cm, trebuind luată în considerare pregătirea opririi Unității 1 de la CNE Cernavodă pentru asigurarea surselor de răcire corespunzătoare menținerii unității în stare oprită.
În condițiile în care pe data de 23 august 2003, nivelul Dunării în secţiunea Cernavodă a scăzut la 203 cm faţă de cota 0 de la mira Cernavodă, s-a decis începerea manevrelor de oprire controlată a Unității 1 de la CNE Cernavodă, unitatea fiind deconectată de la sistem pe 24 august ora 01:16.
Asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă şi o problemă de securitate nucleară, unitatea necesitând apă de răcire pe termen lung şi în stare de oprire garantată.
Pentru asigurarea surselor de răcire necesare la reactorul Unității 1 CNE Cernavodă s-au luat următoarele măsuri şi acţiuni:
- Măsuri şi acţiuni pe termen scurt:
- În conformitate cu procedurile de răspuns la urgență, s-au analizat diferite scenarii de evoluţie în continuare a situaţiei luându-se în considerare inclusiv pierderea pe durată limitată a sistemului energetic național în condiţii de nivel scăzut al apei în Dunăre, caz în care nu se mai poate asigura funcţionarea sistemelor tehnologice prevăzute în proiect pentru răcirea combustibilului nuclear. În urma acestor analize s-au stabilit şi implementat modificări temporare care să asigure răcirea combustibilului nuclear în stare oprită, în condiţii de securitate nucleară. Aceste modificări temporare vizează în principal utilizarea altor surse de apă de răcire din cadrul CNE (apă demineralizată, apă potabilă din puţuri, apă de incendiu asigurată cu maşinile de pompieri, etc)
- s-a emis suplimentar o procedură de răspuns la urgență prin care personalul din camera de comandă monitorizează permanent nivelul apei Dunării şi parametrii critici de securitate nucleară, prevăzându-se acţiuni pentru menținerea unității în stare sigură.
- Cu sprijinul autorităţilor în domeniu s-au demarat imediat următoarele acţiuni pentru evitarea posibilelor blocaje ale debitului de apă din Dunăre: străpungerea insulei de aluviuni formate la intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră prin formarea unui canal de străpungere, rezultat din degajarea a circa 40.000 mc de aluviuni într-o primă etapă; dragarea canalului de aducţiune şi derocarea fundațiilor din beton rămase în canalul de deviaţie al Canalului Dunăre-Marea Neagră; curățarea bazinului de aspirație al pompelor de apă termică.
- Măsuri şi acţiuni pe termen mediu şi lung:
În cadrul Societății Nationale „Nuclearelectrica”-SA şi Sucursalei CNE -Prod Cernavodă sunt în desfăşurare următoarele acțiuni :
- S-a solicitat institutului cu activitate de studii si cercetări geotehnice si geofizice GEOTEC S.A. o analiză privind posibilitatea realizării unui baraj la intrarea în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă şi a unei stații de pompare care să asigure un nivel suficient în bazin pentru funcţionarea sistemelor tehnologice prevăzute în proiect pentru răcirea combustibilului nuclear cu centrala oprită;
- Se va solicita proiectantului canadian AECL şi instituțiilor din România o întâlnire de urgenţă prin care să se stabilească un program de acţiuni în vederea completării bazelor de proiectare ale CNE Cernavodă cu elemente care să asigure funcţionarea în siguranță cu mai multe unități, în condiţiile severe de scădere a nivelului apelor Dunării apărute în acest an.
Ca măsuri pe termen mediu s-a propus măsura implementării unui program permanent de menținere a niveluluı Dunării din bieful 1 al Canalului Dunăre-Marea Neagră, în responsabilitatea Companiei Naţionale Administraţia Canal Dunăre Marea Neagră din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
De asemenea, avându-se în vedere atât situația actuală a Unităţii 1 cât şi termenele de punere în funcţiune ale Unităţilor 2 şi 3 s-au propus acţiuni de regularizare a cursului Dunării, în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor şi Turismului şi a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Protecţiei Mediului, în special în zona pragului Baia (Bala – n.r.), astfel încât să se asigure un debit de apă crescut pe brațul Dunărea Veche către Cernavodă, necesar funcționării unităţilor CNE în conformitate cu bazele de proiectare şi autorizare.
Cu stimă,
SECRETAR DE STAT
Ministerul Economiei
Iulian Iancu”
Documentul in original, aici.