Marea Neagră, noul punct fierbinte al Europei. Planurile UE pentru zona cheie

Strategia are ca scop stimularea conexiunilor prin legarea Europei de Caucazul de Sud, Asia Centrală şi dincolo de acestea. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, strategia va consolida, de asemenea, rolul geopolitic al UE ca actor de încredere în regiunea Mării Negre, se arată în mesajul Comisiei Europene.

UE va consolida cooperarea cu Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Turcia, Armenia şi Azerbaidjan şi va promova cooperarea regională în domeniul conectivităţii.

De asemenea, Strategia propune crearea unui Centru European dedicat securităţii maritime în Marea Neagră, bazat pe contribuţia statelor membre UE, dar şi a statelor partenere, riverane la Marea Neagră.

Fifor, despre strategia UE la Marea Neagră: România are vocația pentru a fi un actor principal

MAE salută Comunicarea UE privind abordarea strategică la Marea Neagră

Centrul va viza o cooperare strânsă în aria securităţii şi siguranţei maritime, prin schimb de informaţii în timp real privind situaţia de securitate maritimă, monitorizare şi interoperabilitate, supravegherea infrastructurii critice, inclusiv a cablurilor submarine, instalaţiilor off-shore şi operaţiunilor de explorare şi exploatare a gazelor naturale şi a energiei eoliene pe coasta României şi Bulgariei, precum şi o cooperare întărită în domeniul pazei de coastă şi a consolidării securităţii interne.

De asemenea, un alt proiect-fanion este o Agendă de Conectivitate pentru regiunea Mării Negre, care vizează consolidarea legăturii între Europa şi Asia Centrală, prin intermediul Caucazului de Sud, în domeniile energetic, digital şi al transporturilor.

În urma publicării noii strategii, ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a declarat că România a fost şi rămâne un promotor activ al unei viziuni strategice europene pentru regiunea Mării Negre. ”Comunicarea publicată astăzi este rezultatul unui efort diplomatic susţinut, care reflectă preocupările noastre constante pentru securitate, conectivitate şi dezvoltare durabilă în această zonă de importanţă geostrategică majoră. Salutăm acest pas înainte al Uniunii Europene, care reconfirmă relevanţa unei perspective integrate asupra regiunii, în consonanţă cu priorităţile noastre naţionale şi cu aspiraţiile partenerilor din vecinătate.”

Acţiuni-cheie incluse în documentul european:

– dezvoltarea capacităţilor de deminare, prin extinderea proiectului trilateral derulat în prezent în acest domeniu de România, Bulgaria şi Turcia;

– gestionarea riscurilor generate de flota-fantomă utilizată de Federaţia Rusă pentru securitatea maritimă şi de mediu în Marea Neagră;

– susţinerea demersurilor de negocieri de pace, respectiv de monitorizare a încetării-focului;

– dezvoltarea infrastructurii de transport şi coridoarelor de mobilitate militară, respectiv a infrastructurii cu dublă utilizare; dezvoltarea infrastructurii strategice în domeniul transporturilor şi vămilor, prin utilizarea cadrului extins al reţelei TEN-T;

– protecţia infrastructurii critice, inclusiv a coridoarelor de mobilitate militară şi a celor economice, respectiv a platformelor energetice;

– combaterea ameninţărilor hibride, prin crearea unei Reţele de reacţie comună în faţa dezinformării şi interferenţelor străine maligne;

– creşterea capacităţilor de cooperare şi schimb de informaţii în materie de ameninţări hibride şi cibernetice, inclusiv pentru infrastructura critică, în coordonare cu NATO şi alţi parteneri like-minded;

– consolidarea cooperării în materie de combatere a crimei organizate şi traficului ilegal, prin atragerea partenerilor regionali în iniţiative europene dedicate;

– creşterea eficienţei şi securităţii energetice, inclusiv prin crearea unui Coridor al energiei verzi între Caucazul de sud şi UE, cu evidenţierea proiectului cablului submarin de electricitate în bazinul Mării Negre;

– utilizarea conexiunilor multi-modale de transport în aria Mării Negre şi Dunării pentru creşterea potenţialului comercial regional;

– dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv susţinerea de proiecte energetice off-shore în acest sens;

– consolidarea conectivităţii digitale şi a unui mediu sigur în domeniul digital;

– asocierea statelor din regiunea Mării Negre la iniţiativele europene în domeniul pregătirii şi gestiunii crizelor, pe baza Mecanismului European de Protecţie Civilă; crearea unei Platforme pentru consolidarea rezilienţei în materie de pregătire şi răspuns la crize (“Black Sea Resilience”);

– consolidarea cooperării regionale în materie de protecţia mediului, inclusiv prin aderarea UE la Convenţia de la Bucureşti privind protecţia Mării Negre.